|
Excavation Year |
2017 |
|
Epoch |
Late Roman period (2nd - 4th cent.)
|
|
Periods |
Roman Period
|
|
Site Category |
Defence;
Unassigned
|
|
Site Types |
Habitation;
Citadel
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Tulcea |
|
Locality |
Jurilovca |
|
Commune |
Jurilovca |
|
Site |
Cetate |
|
Site Sector |
Sector Incintă Nord |
|
Site name |
Orgame/Argamum |
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Costea |
Sorin |
|
Universitatea "Dunărea de Jos", Galaţi |
| Honcu |
Ştefan |
|
Institutul de Arheologie Iaşi |
| Paraschiv |
Eugen Dorel |
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
|
|
National Arch. Record Site Code |
160653.02
|
|
Report |
Sector Incintă Nord (Planşele 1-15) George Nuţu, Bernd Päffgen, Sorin Costea Cercetările din anul 2017 pe sectorul Incintă Nord de la Argamum s-au concentrat asupra a două aspecte: a. s-a continuat cercetarea în S I, caroul 1A-B pentru a verifica stratigrafia în această zonă; b. s-a început o nouă secţiune trasată perpendicular între Bazilica I şi incinta de NNV. Cercetările din SI/caroul 1A-B Prima fază a cercetării s-a derulat în zona de paviment situată la vest de atrium-ul Bazilicii I, unde pare să se contureze colţul unui edificiu situat sub nivelul pavajului; de altfel, imediat sub nivelul acestuia a fost descoperită o monedă de secol V. A fost descoperită o cantitate redusă de ceramică, forme amestecate databile în secolele V-VI p.Chr. În S I s-a continuat cercetarea începută în anul 2013. În extremitatea estică a S I a fost descoperit, încă din acest an şi cercetat parţial, un zid realizat din blochete sumar fasonate legate cu mortar. Sondajul practicat în jumătatea vestică (Semi-secţiunea 1) a condus la identificarea, între ▼0,70-0,90 m, a unui nivel de secol V p.Chr. Au fost descoperite circa 10 monede, majoritatea concentrate spre zona de est, la est de un nucleu de dărâmături care se profilează spre centrul şi vestul secţiunii.
În Secţiunea I, caroul 1B (spre profilul de nord) la ▼1,30-1,40 m au fost descoperite mai multe monede de secol V p.Chr. pe o suprafaţă restrânsă, fapt ce sugerează existenţa unui tezaur. Materialele asociate constau într-o cantitate mare de ceramică, în special amfore LR 2. Cert este că în caroul 1/SI avem un edificiu despărţit de cel anterior printr-o alee îngustă. Proximitatea Bazilicii 1 sugerează o clădire importantă, ipoteză susţinută şi de o cantitate mare de ceramică pe nivelul pe care au fost descoperite monedele (▼0,95 / 1,10 m). În secţiunea I, în caroul 1A (4x4 m), la ▼1,10 m a fost descoperită o fibulă cu bent stem alături de o monedă de sec V (probabil Anastasius), ambele găsite pe un nivel de călcare asociat unei vetre cercetată în anul 2016. Planimetria încăperii/ edificiului situat la vest de Bazilica I nu este sigură. Cert este că adâncimea de ▼0,95-1,10 m corespunde unui nivel de secol V. Spre nord (caroul 1B) am realizat o semisecţiune pentru atingerea sterilului. A fost atins stratul de rocă nativă. Am coborât până la circa ▼1,60 m cu o nouă semisecţiune (2) în care am găsit material tot de secol V (1 stemmed gobled, amfore LR2, farfurii Hayes 3). S-au conturat două pietre plate şi o podea de lut bătătorit amestecat cu mici pietricele; în această podea, care suprapune direct roca nativă, a fost descoperită o groapă tăiată în strat (cu diametrul de 50 cm) şi delimitată de pietre şi un şanţ îngust. Pe fundul gropii a fost descoperită o monedă de secol V p.Chr. Principalele descoperiri constau în monede (Vezi ANEXA) Materialul arheologic, altul decât monedele, este limitat la un fragment de geam, o tablă din bronz, o rondea din os perforată central (▼0,90 m în caroul 1B). Ceramica este, în majoritate, comună. Amforele constau în tipurile LR 1, LR 2, Opaiţ B 5; de asemenea, au fost descoperite mai multe capace din cărămidă. Cercetările din SII Am deschis Secţiunea II, orientată NV-SE, perpendiculară pe Bazilica I şi pe zidul de incintă. Dimensiunile acesteia sunt de 4x20m. În dărâmătură au fost descoperite mai multe fragmente de cărămidă cu semne tipice. La ▼0,50 m a fost descoperită o monedă de secol VI p. Chr. [Justinianus I, CON, er X/II/II = 540/541, M(folles)], în stratul compact de dărâmătură rezultat din prăbuşirea incintei. La incintă (Secţiunea II) s-a adâncit cercetarea în dărâmătură. În lungime aceasta se întinde pe cca. 4 m (la sud de incintă). A fost surprins şi şanţul paralel făcut de Paul Nicorescu în perioada interbelică, cu o lăţime de cca. 1,30, la sud de incintă. Acesta este mai clar pe profilul de vest. Porneşte imediat sub vegetal (pământ cenuşiu prăfos – acumulat de eroziunea martorilor sub acţiunea vântului) şi se întinde în intra muros pe circa 1 m în zona superioară. În zona inferioară este conic şi se restrânge la circa 0,50 m. Cercetarea interbelică pare să se fi oprit la cca. ▼1 m adâncime (de la cota maximă la care este păstrat zidul). Au fost descoperite numeroase fragmente de cărămidă cu semne tipice şi doar trei fragmente ceramice. Secţiunea II a fost adâncită până la ▼1,30 m (măsuraţi din punctul cel mai înalt pe care este păstrată incinta). Materialele arheologice lipsesc. Au fost descoperite mai multe blocuri mari (pietre de talie) fasonate bine şi altele sumar fasonate. Zidul de incintă este orientat NE-SV, cu frontul de NE lipit de T1, care delimitează sistemul defensiv de la Argamum spre est, pe faleza înaltă a Capului Dolojman. A fost descoperit un segment lat de patru metri din incintă, bine păstrat, cu excepţia primei asize care a fost afectată de vechile cercetări. Probabil tot acestea au rupt şi un mic segment situat la NE din paramentul zidului. Acesta este lucrat îngrijit, din blochete de calcar medii şi mari, legate cu mortar albicios, cu mici fragmente de cărămidă pisată şi pietriş. Primele trei asize (de la cota cea mai înaltă păstrată) sunt relativ uniforme. A patra asiză este formată din blochete mai subţiri (7-5 cm) comparativ cu cele din cazul primelor trei (12-17 cm). Aceasta avea rolul de a regulariza incinta. Pe baza observaţiilor privind sistemul constructiv se poate aprecia că, cel puţin acest segment de incintă (atât cât a fost cercetat), este omogen. De altfel, moneda descoperită în nivelul superior de dărâmătură indică perioada justinianee pentru edificarea incintei. Ne-am oprit pe un nivel de dărâmătură la ▼1,5 m de la cota cea mai înaltă a incintei, cercetată pe 10 asize. Secţiunea II / Edificiul I Principalul obiectiv descoperit este un edificiu orientat NNV-SSE, compus din trei încăperi. Acesta pare să ocupe întreg spaţiul dintre Bazilica I la sud şi zidul de incintă, respectiv T1 la nord. Partea superioară a zidurilor porneşte imediat sub vegetal, la ▼0,30-0,50 m. Cele trei încăperi au fost notate începând de la nord spre sud (de la incintă spre Bazilica I) – R1-R3. Materialul arheologic este limitat la câteva fragmente de geam, o monedă de secol V p.Chr. în dărâmătură, în afara unui context arheologic. În R1, în colţul de SSE, pe un nivel suprapus de o dărâmătură masivă (inclusiv blochete căzute din incintă) a fost descoperită o monedă de secol VI [puternic afectată de coroziune, cu urme de mortar – posibil Justinian I?] la▼0,40 m de coama zidului, mai bine păstrat în acest colţ. Aşadar, cunoaştem parţial laturile de est şi de sud ale acestei încăperi, prima de lângă incintă. Suprafaţa / dimensiunile sunt de circa 2,65 x 5 m (atât a fost cercetată spre incintă). Ne-am oprit pe un nivel intermediar de dărâmătură, la -0,60 m la SE, respectiv -1,20 spre incintă. R2 este orientată NV-SE cu zidul de NV (comun cu R2 păstrat pe 3 asize vizibile – atât a fost adâncită secţiunea). Tehnica este îngrijită, cu zidul realizat din blochete sumar fasonate, legate cu pământ. Zidul de NV are lungimea de 2,50 m (vizibilă). Nivelul pe care s-a oprit cercetarea este de ▼0,55 m faţă de cel actual de călcare. Lăţimea zidului este aproape constantă (0,68-0,73 m). R3 are laturile vizibile de 2,50 x 5,20 m. Zidul de est este similar ca opus cu cel de NV şi are lăţimea de 0,67-0,70 m. Are latura de est de 4,60 m, iar cea de nord (atât cât a fost cercetată) de 2,65 m. Lăţimea zidului de NV (comun cu R1) este cuprinsă între 0,55 – 0,58 m. A fost construit din blocuri mici, nefasonate, legate cu pământ. Acest zid pare adosat zidului exterior (de est). A fost cercetat pe 3 asize. Zidul din R2 are lăţimea de 0,60 – 0,65 m. Nivelul dărâmăturii apare la 0,50 m, iar coama zidului este la -0,30 m de la nivelul actual de călcare. Descoperirile monetare: descoperirile izolate, în context, sunt monede de bronz, datate, majoritar, în sec. V; cele două depozite, de 5, respectiv, 7 piese, se datează în sec. V, cel de-al doilea fiind încheiat cu monede (minimi) de la Anastasius.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
INP |
|
Language |
RO |
|
|
