|
Excavation Year |
2004 |
|
Epoch |
Greek and Hellenistic
|
|
Periods |
Greek Age
|
|
Site Category |
Domestic;
Religious, Ritual and Funerary
|
|
Site Types |
Civil habitation;
Sanctuary
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Constanţa |
|
Locality |
Istria |
|
Commune |
Istria |
|
Site |
Cetate |
|
Site Sector |
Sector X (patrea de nord a platoului de vest) |
|
Site name |
Histria |
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Domăneanţu |
Catrinel |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Pascale |
Alina |
|
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Speteanu |
Adriana |
|
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
|
|
National Arch. Record Site Code |
62039.01
|
|
Report |
În campania din anul 2004 s-au reluat cercetările (întrerupte timp de patru ani) în sectorul numit convenţional X, care se află în partea de N a platoului de V al cetăţii.
Ni se pare necesar să reamintim că amplasarea săpăturii în această parte a oraşului s-a făcut cu un dublu scop: valorificarea rezultatelor unor săpături mai vechi, respectiv a celor efectuate de Suzana Dimitriu în anii 1966-1968, care evidenţiază existenţa în zonă, în epoca elenistică, a unei construcţii de mari dimensiuni, ridicată pe fundaţii "olbiene" (temelii construite din rânduri alternative de lut şi pământ amestecat cu cenuşă) şi verificarea unei ipoteze mai vechi, formulată de prof. Dinu Adameşteanu în anul 1959 (Acta Historica, I, Roma, pp. 8-12), potrivit căreia aici s-ar afla, încă din epoca arhaică, una din ariile sacre ale cetăţii.
Pe parcursul a zece ani de săpătură s-au efectuat 23 de casete de 4 x 4 m, păstrându-se între ele profiluri stratigrafice. Ele au fost plasate la estul, vestul şi sudul vechii săpături a Suzanei Dimitriu, în încercarea de a dezvălui în suprafaţă temeliile olbiene existente în zonă şi a obţine planul construcţiilor pe care le susţineau.
În cursul acestui an nu s-au mai deschis noi suprafeţe. Am încercat să ne concentrăm cercetarea pe cele existente. S-a demontat profilul dintre vechea săpătură (SD) şi casetele U şi V, s-a trasat un profil stratigrafic spre V, s-a recurăţat strada din casetele M, Z şi Y.
Toate aceste operaţii au avut drept scop delimitarea laturilor exterioare ale temeliilor olbiene ce aparţineau edificiului sus-numit şi stabilirea raportului dintre acesta şi "pavajele" din pietricele, canal, "fântână", stradă.
Rezultatele au fost următoarele:
S-au surprins limitele exterioare ale principalei încăperi a marii construcţii identificată în anii 1966-1968, orientată (pe lungime) N-S (laturile interioare 6 x 3 m). Am spus principala încăpere, pentru că este posibil ca edificiul să se fi continuat spre E şi spre V. Trei, dintre cele patru fundaţii (cele de N, E şi V), au o lăţime de aprox. 3 m, limita exterioară a celei de S nefiind încă foarte clară. Ele păstrează urme de elevaţie pe latura de N (şir de dale mari de şist verde) şi pe cea de S (zid din blocuri mari de calcar). "Pavajele" din pietricele, parţial păstrate, care suprapun aceste temelii, pot fi interpretate actualmente ca paturi de aşteptare pentru zidăria care le suprapunea.
Pe latura de V a construcţiei s-a descoperit începutul unui zid de mari dimensiuni, alcătuit din pietre de talie. Din păcate intra în profilul de V, nou trasat, astfel ca nu îi cunoaştem grosimea. El este suprapus parţial de baza unui pilastru din care se păstreaza o singură piatră de calcar, aşezată tot pe o fundaţie de tip temelie olbiană.
Canalul şi "fântâna" (identificată de noi ca fiind un bothros, v. raportul din 1996) par să fie în directă legătură cu marea construcţie. Ele sunt despărţite de un zid construit din pietre de calcar cretos, orientat E-V şi care pare să se închidă spre S, delimitând un spaţiu deschis în jurul numitului bothros.
Materialul arheologic descoperit atât în săpăturile vechi (statuetă de marmură reprezentând-o pe Cybele, mai multe fragmente de figurine de teracotă aparţinând aceleiaşi divinităţi, bază cilindrică de marmură, decorată sus şi jos cu un tor), cât şi în cele noi (fragmente de statuete de teracotă, fragment dintr-un perirranterion de piatră, vas ce se găsea la intrarea sanctuarelor greceşti, conţinând apa lustrală, fragmente de boluri cu decor în relief), împreună cu elementele constructive sus-menţionate ne determină să presupunem existenţa, în această zonă, a unei arii sacre dedicate unei divinităţi chtoniene, probabil Cybele. Sperăm ca cercetările viitoare să ne ofere şi alte argumente în favoarea acestei ipoteze.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
