|
Excavation Year |
2004 |
|
Epoch |
Greek and Hellenistic;
Late Roman period (2nd - 4th cent.)
|
|
Periods |
Greek Age;
Archaic Greek Period;
Roman Period
|
|
Site Category |
Religious, Ritual and Funerary;
Unassigned
|
|
Site Types |
Habitation;
Sanctuary;
Church
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Constanţa |
|
Locality |
Istria |
|
Commune |
Istria |
|
Site |
Cetate |
|
Site Sector |
Basilica Pârvan |
|
Site name |
Histria |
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Angelescu |
Mircea Victor |
|
Ministerul Culturii |
| Bottez |
Valentin Victor |
|
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Dabîca |
Mircea Mihail |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Orzan |
Mihaela |
|
Universitatea din Piteşti |
| Timofan |
Anca |
|
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
|
|
National Arch. Record Site Code |
62039.01
|
|
Report |
În anul 2000 au fost reluate vechile săpături ale lui V. Pârvan-nota 1, şi Marcelle Lambrino-nota 2, din zona basilicii paleo-creştine de lângă latura sudică a incintei romane târzii, noua cercetare având ca scop sistematizarea vechilor săpături şi a informaţiilor legate de principalele complexe arheologice identificate în sector: basilica paleo-creştină şi relaţia sa cu zidul de incintă; "săpătura Lambrino" din interiorul basilicii (cuprinsă într-o secţiune de mari dimensiuni numită S1 şi verificarea teoriei lui Marcelle Lambrino legată de posibila existenţă a unui edificiu de cult dedicat zeului Apollo Ietros suprapus de basilică.
Cercetarea arheologică în perimetrul basilicii a evidenţiat o porţiune din zidul sudic al basilicii (sud-estul S1) precum şi amprenta acestuia în zidul de incintă. Un alt zid, care probabil că aparţine unei faze anterioare a basilicii, a fost descoperit în sud-vestul S1. Ca urmare a cercetării stratigrafice efectuate în acest perimetru, sub nivelul corespunzător construcţiei basilicii am identificat resturile a patru clădiri: Casa nr. 1 (în colţul nord-vestic al S1, datată în sec. IV-III a. Chr.), Casa nr. 2 (în nordul S1, nedatată), Casa nr. 3 (în S2, posibil de perioada arhaică) şi Casa nr. 4 (în estul S1, necercetată până în 2003, amenajată într-un strat gros de lut galben). În centrul S1, în stâncă, am descoperit un bothros deja cercetat.
Săpăturile legate de zidul de incintă roman târziu au evidenţiat cu precizie traseul acestuia în dreptul basilicii şi la vest de aceasta. De asemenea, în sud-vestul S1 am descoperit o refacere târzie a zidului, lângă care apare o poartă. Spre vest a fost posibilă urmărirea succesiunii celor trei faze ale incintei romane târzii (A, B şi C) cât şi tehnica de construcţie a acestora. Am identificat un posibil turn al fazei A în punctul de flexiune al acesteia-nota 3.
În campania din vara anului 2004, săpăturile din sectorul Basilica Pârvan s-au concentrat în zona basilicii paleo-creştine, fiind cercetată clădirea numită convenţional Casa nr. 4 şi una dintre gropile de la N de aceasta (apărute la adâncimea-nota 4 de aproximativ -2,1/-2,15 m).
Casa nr. 4 a fost identificată de săpăturile lui Marcelle Lambrino sau V. Pârvan. Clădirea se înfăţişează sub forma unei încăperi aproximativ pătrate, cu unghiurile de NV şi SE uşor obtuze; latura de sud (Z1) este orientată VSV-ENE, cea de vest (Z2) este orientată SSE-NNV, iar cea de N (Z3) VSV-ENE. Latura de E (Z4) nu a fost încă dezvelită.
Lungimea zidurilor este variabilă (3,5 m la Z1, 2,7 m la Z2 şi 3,24 m la Z3), toate fiind late de 0,35 m. Din Z1 se păstrează 7-8 asize în partea de vest şi 2-3 asize în partea de est (asizele sunt neregulate), din Z2 6-7 asize, din Z3 8-9 asize iar din Z4 (în acest stadiu al cercetării) 8-9 asize. Fundaţiile Z2, Z3 şi Z4 sunt aşezate pe un strat de lut galben sub care apare stânca nativă. Fundaţia Z1 este aşezată direct pe stâncă, ale cărei denivelări le urmează. Între pietrele celor patru ziduri se păstrează urme de lut galben.
Au fost dezvelite ambele feţe ale lui Z1 (cea nordică fiind îngrijit lucrată, spre deosebire de cea sudică). În Z1 am identificat un posibil prag. Z2 se prelungeşte la sud de Z1 şi este tăiat de zidul de incintă. În partea de est a Z3 se află o prelungire a acestuia către nord (lungime: aprox. 1m), din care se păstrează 2-3 asize (prelungirea este formată de fapt dintr-un singur rând de pietre, nefiind un zid propriuzis, şi este ţesută cu Z3 – ceea ce arată că este contemporană Casei nr. 4). Z4 nu a fost decopertat, el fiind parţial vizibil doar în profilul estic al S1.
În centrul încăperii am descoperit o amenajare circulară – fundaţie de pilon/coloană? - (diam. aprox. 0,80m), aşezată pe un strat de lut galben sub care apare stânca (-2,96 m). Susţinea un pilon sau coloană centrală (probabil de lemn), înmănuşat în orificiul din blocul paralelipipedic de deasupra fundaţiei.
În jumătatea sudică a încăperii am constatat prezenţa unei dărâmături (fază anterioară a Casei nr. 4 sau a unei alte clădiri).
Nu a fost identificat nici un nivel de călcare (pământul este negru, afânat, cu fragmente ceramice puţine şi amestecate), deci am concluzionat că zona a fost săpată anterior (fapt confirmat şi de situaţia înregistrată de profilul estic al S1).
Zidurile sunt construite în majoritate din pietre de şist verde nefasonate, legate cu pământ şi câteva pietre de calcar. Nu se poate observa nici o intervenţie asupra zidurilor (reparaţie).
Un alt complex cercetat în campania 2004 este groapa C, situată la N de Z3, lângă profilul nordic al S1. În ea am identificat mai multe niveluri de umplutură, materialul descoperit încadrându-se cronologic, într-o fază primară de analiză, în secolul VI a. Chr. (amforă de tip Lesbos roşu).
Cele două complexe arheologice cercetate pot fi datate în epoca arhaică. În cazul gropii C materialul găsit în interior este relevant. Casa nr. 4 poate fi datată tot în perioada arhaică datorită adâncimii la care a fost controlconstruită şi a tehnicii constructive folosite.
Descoperirile din campania 2004 indică necesitatea continuării cercetărilor în interiorul basilicii paleo-creştine în anii viitori, prin extinderea săpăturilor la est şi nord de S1, pentru a putea decoperta în întregime Casa nr. 4 şi a investiga legătura stratigrafică cu nivelul de amenajare a gropilor mai sus menţionat.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
During the 2004 campaign the team has excavated part of
an archaic building that was named Casa nr. 4 (Dwelling no. 4),
and a pit North of this building.
The pit North of Dwelling no. 4 contained archaic pottery (red
Lesbos amphorae). In Dwelling no. 4 no treading level could be
identified (it was previously excavated), but it was established
that the building was constructed in the yellow clay level, and in
the center of the room we discovered the foundation for a central
pillar. The depth at which it was built, the construction technique
as well as the tact that it lies at the same level with the archaic
pit suggests that Dwelling no. 4 should be dated to the archaic
period.
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
1 . V. Pârvan, Histria VII, AARMSI, III, 1 923-1 924, 2.
2. Marcelle Lambrino, Les Vases archaiques d'Histria, Bucureşti
1 938.
3. Pentru mai multe amănunte vezi rapoartele pentru situl Istria,
sectorul Basilica Pârvan din CCA 2001, p. 1 1 4; CCA 2002, p.
1 64-1 65, CCA 2003, p. 1 61 -1 62; CCA 2004, p. 1 58-1 59.
4. Toate adâncimile au fost luate in raport cu bema basilicii
palea-creştine, a cărei înălţime faţă de nivelul mării este
cunoscută datorită măsurătorilor topografice.
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
