|
Excavation Year |
2019 |
|
Epoch |
Late Roman period (2nd - 4th cent.)
|
|
Periods |
Roman Period
|
|
Site Category |
Defence
|
|
Site Types |
Citadel
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Tulcea |
|
Locality |
Jurilovca |
|
Commune |
Jurilovca |
|
Site |
Orgame/Argamum |
|
Site Sector |
Sectorul Incintă Nord |
|
Site name |
Capul Dolojman |
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Costea |
Sorin |
|
Universitatea "Dunărea de Jos", Galaţi |
| Nuţu |
George |
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
|
|
National Arch. Record Site Code |
160653.02
|
|
Report |
Cercetările din campania anului 2019 pe sectorul Incintă Nord s-au concentrat în vederea cercetării exhaustive a edificiului E1 identificat parţial pe parcursul a două campanii, între anii 2017-2018. Secţiunea iniţială a fost trasată perpendicular, între Bazilica I şi incinta de NNV, în proximitatea Turnului 1. Am optat pentru cercetarea în suprafaţă, extinzând secţiunea iniţială (SI/2017) la 10x20 m. Structurile descoperite şi materialul arheologic au fost înregistrate, la fel ca în anii precedenţi, pe măsura descoperirii acestora, cu o staţie Leica TC 307 obţinând astfel, dispunerea în plan a contextelor.
Edificiul notat convenţional E1 este orientat NNV-SSE şli ocupă întreg spaţiul dintre Bazilica I, la sud şi zidul de incintă, respectiv T1, la nord. Partea superioară a zidurilor porneşte imediat sub vegetal, la ▼0,30-0,50 m. Iniţial, am considerat că edificiul este format din trei încăperi notate începând de la nord spre sud (de la incintă spre Bazilica I) – R1-R3. Pe parcursul cercetărilor din acest an s-a observat faptul că zidul de NNV al R1, grav afectat de prăbuşirea incintei, se opreşte la cca. 2 m de aceasta şi este paralel cu sistemul defensiv. În acest spaţiu a fost surprinsă o zonă pavată, lipită de incintă şi aflată în proximitatea Turnului 1. Un strat gros de arsură şi o serie de monede eşalonate din secolul IV p.Chr. până în secolul VI p.Chr. au fost descoperite în umplutura masivă datorată prăbuşirii incintei.
Totodată, cercetarea exteriorului E1, spre Poarta Mare (Poarta de Vest) a oraşului a determinat surprinderea în profil a unui alt tronson de zid, paralel cu E1. Din acesta au fost cercetate doar 4-5 asize din blochete fasonate şi legate cu pământ.
În R1, prima încăpere spre incintă, au fost surprinse două faze constructive. Ultima dintre acestea poate fi datată în secolul VI p.Chr. şi îi corespunde un zid de compartimentare adosat celui de SSE al R1. Unit cu acest zid de compartimentare a fost descoperită o amenajare de formă pătrată, realizată din cărămizi şi cu un segment de dolium drept capac. Acestui nivel îi corespunde şi o podea din lut bine bătătorit, cu multe urme de arsură. Sub aceasta a apărut un strat intermitent de dărâmătură în care au fost descoperite materiale databile în secolul V p.Chr. Totodată, în colţul de NNE al R1 cercetarea s-a oprit pe un nivel de pietriş care anunţă apariţia, în această zonă, a rocii native. În acest nivel a fost descoperită o fibulă Avcissa lipită de un obiect din fier care a determinat, de altfel, o coroziune accentuată a piesei. Această fibulă, datată cel mai târziu în secolul III p.Chr. (varianta târzie, moesică) reprezintă şi cel mai timpuriu obiect descoperit în context, pe sectorul Incintă Nord.
R2 reprezintă încăperea de mijloc a E1 şi, în acelaşi timp, cea mai spectaculoasă din punct de vedere al descoperirilor. În absenţa unei datări mai strânse a monedelor descoperite aici, putem avansa ipoteza unei situaţii similare cu cea din R1 – respectiv două faze de locuire, o caracteristică a întregului edificiu. Astfel, un prim nivel databil în secolul VI p.Chr. constă într-o podea din lut neomogen, cu multă piatră măruntă în compoziţie. Aceasta a fost spartă de căderea elevaţiei care a perforat-o. Mai bine păstrat este un segment adosat zidului de E. Apare la adâncimea 0,50-0,60 m faţă de ultima asiză păstrată a zidului şi prezintă cel puţin două urme de arsură succesivă. Prima dintre ele prezintă, totuşi, un strat mai consistent de ardere marcat prin cenuşă şi fragmente de lemn carbonizat.
Un nivel anterior datat cu monedă de secol V a fost surprins în colţul intrării de pe latura de V (-0,60 m). Această monedă datează şi o amforă LR2 spartă, dar întregibilă, descoperită lângă zidul de NNE al R2. Amfora pare să fie acoperită de un pavaj din care s-au păstrat o serie de plăci neregulate prinse într-un pat subţire de lut. Un şir de asemenea plăci este paralel cu zidul amintit. O cărămidă masivă (34x34x5 cm) este la SE de acest şir şi are formă rectangulară. În nivelul pe care a fost aşezat pavajul a fost descoperită o monedă de secol V amintită mai sus. Pavajul a fost funcţional în prima fază a edificiului din care se păstrează o linie de zid prezentă pe latura de S a R2 şi care este păstrată pe două asize. La N de aceasta a fost descoperit un strat compact de dărâmătură din această fază care poate fi datată în secolul V p.Chr. pe baza monedei amintite, a amforei LR2 şi a altor două monede de secol V p.Chr. descoperite în proximitatea cărămizii, la cca 25 cm de ea. O intervenţie de sec VI p.Chr. în acest nivel este dovedită de o monedă (Iustinian) descoperită la 1,5 m SE de intrare.
Podeaua care a funcţionat în faza a doua sigilat două umbones de scut cu calote semisferice şi vârful conic care au fost depozitate bază la bază. Umbo-ul superior este întregibil şi prezintă doar fracturi datorate coroziunii şi greutăţii pământului; cel inferior este păstrat integral şi are o formă identică cu a primului. Descoperirea acestora bază la bază ar putea, eventual, sugera două scuturi depozitate spate în spate pentru a ocupa un spaţiu redus sau depozitarea separată a celor două piese centrale ale scuturilor, în vederea refolosirii lor cu altă ocazie. La V de locul de depozitare ale celor doua piese de armment defensiv apar o serie de plăci de dimensiuni medii, inclusiv ceramice, probabil urme din acelaşi pavaj.
R3 a fost cercetată sumar, din lipsa fondurilor. A fost practicată o semi secţiune E-V în această încăpere cu dimensiuni similare cu a celorlalte două (5,55x5,75 m). Cercetările din acest an au evidenţia, odată în plus, faptul că E1 a avut două faze de locuire. Astfel, laturile de N şi un segment din latura de E evidenţiază prezenţa unui zid anterior (▼0,60 m sub Z1). Acesta are baza (talpa) plasată direct pe stânca nativă şi este păstrat pe o înălţime de 0,50 m formând o plintă pentru Z2, lată de 0,10-0,30 m. Totodată, în semi secţiunea practicată a apărut, sub dărmătura ultimei faze, un strat gros de chirpici din elevaţia primei faze. Pe acesta au fost descoperite şi două tegulae, iar în acest strat a fost descoperită o nouă amforă Opaiţ B5 păstrată aproape în întregime. Aceasta este a două amforă de acest tip (o alta a fost descoperită în campania anului 2018) descoperită în R3, în aceeaşi zonă, ceea ce ne determină să avansăm ipoteza că această încăpere servea drept loc de depozitare a alimentelor.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
INP |
|
Language |
RO |
|
|
