Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Sighişoara | County: Mureş | Site: Biserica din Deal | Excavation Year: 1999

Excavation Year   1999
Epoch
Early Medieval;
Late Medieval
Periods
Middle Medieval Period
Site Category
Religious, Ritual and Funerary
Site Types
Church
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Mureş
Locality   Sighişoara
Commune   mun. Sighişoara
Site  Biserica din Deal
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Marcu-Istrate Daniela Veronica
Pascu Ioan Feodor
National Arch. Record Site Code 114523.05
Report În cea de-a doua campanie de cercetare arheologică la Biserica din Deal din Sighişoara s-au efectuat săpături în exterior, în jurul corului actual şi pe laturile de sud şi vest ale navei. Lucrările s-au derulat în perioada 15 iunie-20 august 1999, precedând îndeaproape sistematizarea terenului şi amenajările exterioare. Programul cercetării a fost stabilit în colaborare cu proiectantul general (SC Atelier M SRL Sfântu Gheorghe), iar finanţarea a fost asigurată de Direcţia Monumentelor Istorice.
Cercetările din campania 1999 au confirmat faptul că partea de nord a bisericii este construită în umplutură, precizându-se în plus calitatea acestei umpluturi: este vorba despre un val de pământ care pe de o parte accentua linia pantei, pe de altă parte lărgea suprafaţa disponibilă pentru locuire pe platoul dealului. Această umplutură, reperată în toate secţiunile efectuate pe partea de nord a corului, constă din depuneri succesive de lut sau lut amestecat cu pământ negru – acesta din urmă mai totdeauna în proporţie redusă. Aproape fără excepţie umplutura este pigmentată cu cărbune şi ceramică, fiind adusă dintr-o zonă locuită. În straturile superioare începe să apară şi arsură, sub forma unor lentile compacte sau amestecată în pământ.
Din săpătură, în special din umplutura care a diminuat linia pantei atenuând astfel valul, a fost recuperată o cantitate mare de inventar arheologic, alcătuit din ceramică şi monede, din punct de vedere cronologic acoperind intervalul secolelor XII-XVII. Numărul mormintelor cercetate a ajuns la 402; cronologia necropolelor rămâne cea precizată anterior.
În urma primei campanii de săpături efectuată în 1998 în interiorul bisericii, s-a formulat concluzia că forma actuală a criptei aflată sub absidă se datorează unei intervenţii târzii, şi nu aparţine unei etape mai vechi decât biserica actuală. Cercetările efectuate în exteriorul corului ne obligă însă să revenim asupra acestei afirmaţii, constatând că prima biserică construită la Sighişoara s-a aflat totuşi pe locul absidei actuale. Biserica din etapa I pare să fi fost rotundă şi deplasată spre nord-est faţă de pereţii exteriori ai criptei actuale; urmele ai au apărut pe partea de N şi NE a corului actual. Din punct de vedere cronologic presupunem că acesta este lăcaşul de cult căruia îi aparţin mormintele cu nişă, şi deasemenea mormintele fără pigment de mortar în umplutură identificate în diferite puncte, în interiorul şi pe latura de sud a bisericii actuale. În linii mari putem data această etapă în secolul al XII-lea. Este probabil că această biserică a parcurs o etapă anterioară bazilicii (II), pe care nu o putem delimita cu prea mare precizie; acesteia trebuie să îi aparţină însă un fragment din latura de vest a sacristiei, şi posibil şi urmele de zidărie descoperite sub latura estică a acesteia.
În etapa bazilicii (III) rotonda pare să fi fost demolată cel puţin pe partea de nord până la – 2,75 m şi refăcută parţial; ea trebuie să fi fost transformată acum într-o absidă semicirculară care închidea corul dezvoltat al acestei etape. Demolarea de pe partea de nord a avut drept scop alinierea traseului la noua elevaţie a corului, iar pe partea de est şi de sud fundaţiile existente trebuie să fi fost îmbrăcate şi aduse aproape de traseul actual. Fundaţia corului bazilicii a fost identificată în toate săpăturile de pe latura de nord, aproximativ aliniată faţă de elevaţia actuală dar retrasă faţă de fundaţia corului care iese în consolă; această retragere măsoară lângă peretele de vest 0,40 m. În adâncime fundaţiile corului coboară la acelaşi nivel cu fundaţia peretelui de vest al bazilicii cu care dealtfel se şi ţese.
În această etapă trebuie să fi fost construit şi lăcaşul de cult (numit în continuare capelă) descoperit pe partea de nord a corului actual, orientat aproximativ S-N; nu putem preciza nicicum relaţia acestuia cu bazilica, dar se pare că nu putea fi construit decât după demolarea laturii de nord a rotondei, inclusiv a contrafortului acesteia. În stadiul actual al cercetărilor considerăm această capelă ca fiind o etapă intermediară între etapele II şi III, pe care o putem data în secolele XIII-XIV. Capela este în mod evident o construcţie superficială, făcută în mare grabă; fundaţiile ei sunt construite în şanţuri care se adâncesc oblic, din bolovani de piatră de dimensiuni mici, cu mortar extrem de friabil – nisip cu rare granule de var. Adâncimea maximă a acestora este – 4,06 m. Planimetric este alcătuită dintr-o absidă de formă aproximativ trapezoidală, cu dimensiunile 3,50x3,25x2,70 m, şi o navă dreptunghiulară cu dimensiunile 5 x 3 m. Absida este acoperită cu o boltă din cărămidă păstrată parţial, iar nava putea să aibă o elevaţie din lemn – date fiind fundaţiile sale foarte înguste. Un fragment de boltă prăbuşit în săpătură păstrează tencuială cu urme de pictură. Din umplutura bolţii au fost recuperate numeroase fragmente de frescă databile în secolul al XIV-lea, care este posibil să aparţină bazilicii.
Etapa a IV-a este aceea a bisericii actuale: navele refăcute încă nu ştim exact în ce raport cu navele bazilicii, corul refăcut complet aproape pe acelaşi traseu dar înzestrat cu noi contraforturi; în această etapă scara în spirală trebuie să fi fost mutată pe latura de sud, din motive care nu sunt prea clare – decât dacă această intervenţie este legată de menţinerea în momentul respectiv a capelei. Biserica a avut de la început porticul sudic, şi probabil încăperea pe care o numim sacristie, refăcută pe fundaţii anterioare sau preluată ca atare din etapa care a precedat bazilica. După părerea noastră această încăpere a funcţionat iniţial ca o capelă a navei sudice, având dealtfel şi un pandant pe partea de nord. Adevărata sacristie a bisericii gotice târzii a fost construită după demolarea capelei nordice.
În ceea ce priveşte încadrarea turnului în această evoluţie concluziile formulate în urma săpăturilor interioare rămân încă valabile: turnul aparţine bazilicii, fiind refăcut însă radical în etapa gotică.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu