Excavation Year |
1999 |
Epoch |
Early Roman (1st - 3rd cent.)
|
Periods |
Roman Period
|
Site Category |
Domestic;
Unassigned
|
Site Types |
Habitation
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Mureş |
Locality |
Cristeşti |
Commune |
Cristeşti |
Site |
Hosuba (Combinat) |
Site Sector |
|
Site name |
|
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Man |
Nicoleta |
|
Muzeul Judeţean Mureş |
Protase |
Dumitru |
|
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
|
National Arch. Record Site Code |
114364.02
|
Report |
Săpăturile arheologice efectuate în aşezarea romană de la Cristeşti în perioada 13-19 septembrie 1999, au continuat cercetările campaniilor anterioare. Săpăturile au fost organizate de Muzeul Judeţean Mureş şi au fost coordonate de domnul prof. univ. dr. D. Protase şi arheolog Nicoleta Man de la Muzeul Judeţean Mureş. După mai multe discuţii cu oficialităţile şi cu sătenii mai vârstnici din comună am putut constata că cele două diguri artificiale ale Mureşului, construite după 1970 pentru a proteja zona combinatului AZOMUREŞ de eventualele inundaţii, nu au deranjat zona imediat învecinată. Cu acest prilej am stabilit în teren vechiul curs al Mureşului, distanţa dintre cele două albii fiind de 200 m. Din vechea albie a Mureşului se păstrează o baltă care comunică cu actuala albie. Anul trecut am concentrat cercetările în zona acestei bălţi şi am descoperit temelia unei locuinţe. De aceea, cercetările din anul acesta au avut drept scop descoperirea altor locuinţe în zonă. În această campanie de scurtă durată am trasat două secţiuni: Secţiunea I (2 x 20 m) a fost trasată la 20 m de digul Mureşului (la NV) şi 35 m de baltă (la E) şi paralelă cu digul. În această secţiune am descoperit un singur strat de cultură romană la adâncimea de 0,50 m şi cu grosimea de 30 cm pe toată suprafaţa secţiunii care cuprinde o cantitate mare de material ceramic de toate categoriile: fragmente de vase roşii şi cenuşii (exclusiv ştampilate şi sigilate), fragmente de teracote, de cărămizi şi ţigle. La o adâncime de 0,90 m de la M7 la M12 am descoperit o fundaţie de construcţie. Fundaţiile au o lăţime de 25-30 cm şi se păstrează la o înălţime de 15-20 cm. Între fundaţia zidului şi profilul vertical al secţiunii pe o distanţă de 80-90 cm se păstrează o pardoseală din lut, de culoare roşie cu mult nisip şi piatră măruntă aluvionară. Secţiunea II (2 x 20 m) trasată perpendicular pe prima cu scopul de a surprinde şi restul locuinţei. Contrar aşteptărilor, la adâncimea de 0,60 m se continuă stratul de cultură romană, iar la adâncimea de 0,90-1,10 m am descoperit o groapă menajeră în care sunt amestecate fragmente de vase ceramice şi multe bucăţi de lut vitrifiate, parţial prelucrate. Dacă această groapă reprezintă o groapă menajeră unde se aruncau rebuturile şi resturi de materii prime, atunci fundaţia zidului descoperit trebuie să fi aparţinut atelierului unui olar care îşi confecţiona marfa în apropiere. Distanţa dintre zona cercetată anul acesta şi cea din zona Combinatului cercetată de A. Filimon în 1928 este de 1,5 km. Dacă în săpăturile din zona Combinatului au fost descoperite cele 5 cuptoare cu foarte multă ceramică ştampilată şi sigilată locale, în partea vestică a aşezării, cercetată de noi începând din 1994, s-a descoperit o cantitate mare de ceramică, însă nedecorată. Probabil în această zonă erau atelierele periferice cu marfă simplă şi ieftină. De altfel, şi celelalte categorii de materiale arheologice descoperite (metale, monede, reprezentări plastice) sunt mult mai puţine şi inferioare calitativ, semn că nivelul de trai în această zonă era mai scăzut. Nicoleta Man
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|