Cercetările din campania 2014 s-au derulat în perioada iulie – septembrie. Finanţarea a fost asigurată de MCPN, Asociaţia Ibida, Gianni Alexandrescu (Iaşi), Adrian Andruşcă (Ovidiu – în cazul unei săpături preventive), precum şi prin două proiecte internaţionale şi unul naţional. Cercetările sistematice au continuat în sectoarele Curtina G – Turnul 8, Turnul 10 (de fapt, la structurile intramurane din apropier...ea turnului), Curtina D, Necropola romano-bizantină, în aşezarea romană târzie din punctul Fântâna Seacă şi în cea de epocă elenistică din punctul Donca. În acest an a fost deschis un nou sector intra muros, la S de Curtina G, coordonat de Alessandro Teatini şi Antonio Ibba. Două cercetări au avut caracter preventiv; ambele s-au desfăşurat în interiorul oraşului romano-bizantin. Prima dintre acestea s-a desfăşurat pe terenul aferent unuia din imobile ce constituie Baza arheologică (Baza I), iar a doua pe o proprietate privată (Andruşcă Adrian). În cadrul proiectului UEFISCDI „Tehnici noi de cartare şi investigaţie non-invazivă a siturilor arheologice din Dobrogea centrală (studiu de caz – bazinul râului Casimcea)” (coordonator Internio Systems SRL Bucureşti, parteneri MINA Constanţa şi ICEM Tulcea) au fost înregistrate aşezările din bazinul superior al Casimcei (de pe teritorilu localităţii Slava Cercheză) şi s-au realizat cercetări magnetometrice în aşezarea din punctul Fântâna Seacă. În cadrul proiectului „Black Sea – Unity and Diversity in the Roman Antiquity”, finanţat de UE, în cadrul Joint Operational Programme “Black Sea Basin 2007-2013” (coordonat de Consiliul Judeţean Tulcea, având ca parteneri: Archaeological Museum of Thessaloniki, Varna Regional History Museum, Crimean Branch of the Institute of Archaeology Simferopol, Batumi Archaeological Museum, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova Chişinău, Sinop Special Provincial Administration şi ca parteneri asociaţi: ICEM Tulcea, MINA Constanţa, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Asociaţia Ibida Tulcea, Aristotle University of Thessaloniki, Alpha Mentor Association Thessaloniki, Crimean University of the Humanities Yalta, National Reserve „Chersonese Tauric” Sevastopol, Yalta Historical-Literary Museum, Sinop Archaeological Museum, Fitzwilliam Museum Cambridge, Université de Provence Aix-Marseille I, Università di Bologna) s-au desfăşurat următoarele activităţi: - dotarea şantierului (L)Ibida, a bazei arheologice şi a laboratorului de restaurare cu logistică; - realizarea unei expoziţii itinerate la Tulcea, Constanţa, Thessaloniki, Varna, Batumi, Chişinău, Sinop, Istambul şi catalogului acesteia; - promovarea sitului, de către membri ai colectivului, prin prezentări de comunicări la simpozioane organizate în oraşele de mai sus; - organizarea unei tabere arheologice la (L)Ibida – Slava Rusă cu tineri specialişti din România, Grecia, Bulgaria, Georgia, Republica Moldova, Turcia, Italia. Proiectul ”(L)Ibida. Una città ai confini dell`Impero” derulat pe baza protocolului semnat intre Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea şi Università degli Studi di Sassari (Sardegna) în 2013 este finantat – din partea italiană - de către Ministerio degli Affari Esteri, Ministerio dell`Istruzione dell`Università e della Ricerca, Regione Autonoma della Sardegna. Proiectul prevede participarea echipelor română şi italiană la cercetarea interdisciplinară a cetăţii Ibida şi a teritoriului său prin aplicarea unor metode moderne, mai puţin utilizate în arheologia românească: realizarea unui suport cartografic digital şi a unui GIS, fotointerpretare a imaginilor fotografice aeriene şi satelitare, prospecţiuni electromagnetice, studii paleoambientale, analize ADN. Rezultatele acestor cercetări vor fi valorificate prin publicaţii comune în reviste de specialitate din România şi Italia, un colocviu internaţional şi o monografie a sitului. Echipa romanească de cercetare include pe toti cercetatorii romani implicati in studiul sitului, iar cea italiana, cuprinde, în afara specialiştilor de la Università di Sassari, un specialist în arheologie paleocreştină de la Pontificia Commissione di Archeologia Sacra şi un specialist în paleoantropologie de la University Health Network din Taranto. La cercetări participa doctoranzi, masteranzi şi studenţi de la universitatea parteneră italiană. În cadrul proiectului, în 2014, a fost documentată fotografic(62) întreaga suprafaţă a necropolei în scopul observării unor anomalii care să poată duce la identificarea altor monumente funerare de tip hypogeu, fiecare sector de cercetare a fost documentat prin fotografii zenitale georeferenţiate; a continuat activitatea de scanare tridimensională cu ajutorul unui laser scanner portabil (utilizând, pentru vizualizare, programul MeshLab) a pieselor arheologice descoperite la Ibida şi în teritoriul cetăţii (tegule, material epigrafic), între acestea trei inscripţii descoperite la Mihai Bravu. În afara acestui proiect, un număr de masteranzi şi doctoranzi ai universităţii italiane au desfăşurat activităţi de inţtiere, cercetare-valorificare a materialului arheologic descoperit la Ibida în cadrul programului de mobilitate LLP ERASMUS PLACEMENT (mai-august 2014). Tot materialul ceramic a fost spălat restaurat, prelucrat şi depozitat pe şantier. La sfârşitul lunii august a fost realizată o expoziţie la Baza arheologică, în cadrul „Zilelor porţilor deschise la Cetatea (L)Ibida”. În această campanie s-a demontat profilul dintre S 4 şi S 5, profil ce acoperea zona dintre latura interioară (de E) a turnului 8, faza timpurie şi cea exterioară (tot de E) a aceluiaşi turn, faza târzie. A fost surprinsă plinta exterioară a turnului din faza târzie. Plinta nu este vizibilă la joncţiunea turnului cu incinta. Aceasta poate fi observată de la 1,85 m de la colţ; la colţul de NE al turnului are lăţimea de 10 cm, lăţindu-se treptat. Înălţimea maximă pe care se păstrează elevaţia acestuia e de 2,60 m. Succesiunea materialelor utilizate e următoarea: - plinta (din pietre şi mortar), care a fost cercetată pe o înălţime de 30 cm; - asize din pietre – 75 cm; - cinci asize din cărămizi cu grosimea de 4-5 cm şi cu strat de mortar de 6-7 cm între acestea – în total 55 cm; - asize din piatră – 90 cm; - asize din cărămidă – se mai păstrează doar două, partea superioară a turnului fiind, evident, demantelată. Săpătura a scos în evidenţă şi latura interioară a fazei timpurii a turnului, spre N, pe cel mult două asize. Joncţiunea dintre aceasta şi incintă fusese surprinsă în S 5 (situată la E). Spaţiul dintre laturile turnurilor se îngustează uşor de la incintă până spre „frontul” acestora; la incintă acesta este de 3,60 m, iar la colţul de NE al turnului timpuriu de 3,40 m de la plintă, respectiv de 3,50 m de la paramentul zidului. Blocurile de piatră ale fazei timpurii sunt de dimensiuni mari (de 60 x 50 x 35 cm), iar cele ale fazei tîrzii, de dimensiuni medii (de 30-45 x 20-25 cm). Săpătura s-a realizat într-un strat masiv de dărâmătură din pietre, cărămizi (unele cu marcă) şi mortar, ce conţinea şi câteva fragmente ceramice din perioada romano-bizantină, din cea romană timpurie şi din prima epocă a fierului.