Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Bogdan Cătăniciu | Ioana | responsabil | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
În campania 1996, am început prin a descoperi secţiunea neterminată în campania 1995 - S XXXI. Am prelungit suprafaţa de 30 x 7 m cu încă 7 m spre vest, peste incintă. S-a pus în evidenţă construcţia de cărămidă legată cu mortar, din care s-a păstrat doar pe cca. 1,5 m rândul exterior de sud al cărămizilor din fundaţie. În cea mai mare parte zidurile au fost scoase până la ultimul fragment, traseul ziduril...or a fost identificat cu ajutorul unui subţire strat de pietriş pus la baza zidurilor; pe alocuri nici acest strat nu s-a păstrat. În campania 1995 la -0,25 m am descoperit un strat de pietriş pe o suprafaţă relativ întinsă; sub acest strat începe un prim strat de cultură care se termină la adâncimea de 0,50-0,60 m, fără să putem spune că la baza lui este un nivel de călcare; cel mult orizontalitatea unor ţigle sau cărămizi pot confirma acest nivel; faptul că nu este marcat de un pământ mai dur se poate datora faptului că a existat un pavaj de cărămidă sau lemn; faţă de acest eventual nivel fundaţia zidului este de 0,60 m şi ar constitui primul moment de folosire al construcţiei. Următorul strat este de culoare brun-gălbuie, mai sărac în material arheologic şi acoperă în partea de vest a suprafeţei un strat de cenuşe şi cărbune gros de 10-15 cm; stratul de arsură nu se regăseşte în interiorul construcţiei. Cel puţin o parte din construcţia din faza terminată cu incendiu era din cărămidă nearsă, care a ars şi în mică măsură nu a fost îndepărtată, regăsind-o în cursul cercetării. Corespunzând acestei faze am descoperit trei gropi de stâlpi pe care însă trebuie să-i punem în legătură cu construcţia incintei sau a unui turn de lemn - cercetările din anul 1997 se vor concentra asupra părţii vestice a suprafeţei. Materialul ceramic din stratul de arsură este destul de bogat, deşi, foarte fragmentar, dar fiind încă la Urluieni, nu a fost studiat. În iunie doamna Mihaela Ghiţă a efectuat un studiu magnetometric în colţul de sud-vest al lagărului de nord. Rezultatele vor fi prezentate în comunicarea următoare. Trebuie să aduc în discuţie problema creerii domeniului public pe suprafaţa celor două castella şi totodată a soartei Vallum-ului transalutan, care n-a mai fost restabilit graniţă între loturi, cum fusese secole de-a rândul, aşa încât va dispărea cu desăvârşire; de asemenea Brazda lui Novac de nord, care în 1973 era vizibilă în sudul satului se mai păatrează doar pe panta platoului, căci livada pe care o traversa a fost tăiată şi s-a arat toată Brazda, ca şi spre vest, către Vedea unde de asemenea nu se mai poate vedea nici chiar în arătura proaspătă. Demersurile mele pe lăngă primăria din Bârla nu au avut efect, castellum A, de sud fiind lotificat; primarul Adrian Ivan mi-a promis să dea locuitorilor teren în altă parte, dar ar trebui ca Muzeul din Argeş, să se implice mai cu seamă în protecţia monumentelor din aria sa de acţiune; semnalez cu acest prilej că o statuetă de bronz, reprezentând pe Zeus, descoperită întâmplător în 1984, şi păstrată la şcoala generală din Urluieni, de unde nu am putut-obţine, s-a pierdut. Am semnalat colegilor de la Muzeul Argeş prezenţa statuetei şi necesitatea de a fi recuperată, cu fiecare prilej; din păcate drumul de la Piteşti la Urluieni a fost prea lung ...