.
Albeşti | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2017
Anul:
2017
Epoca:
Epoca greacă şi elenistică
Perioade:
Epoca elenistică
Categorie:
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire
Județ:
Constanţa
Localitate:
Albeşti
Comuna:
Albeşti
Punct:
Cetate
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Alexandru Nicolae
Buzoianu Livia Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Lascu Marius Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Nastasi Irina Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Cod RAN:
Raport:

Campania arheologică din 2017 şi-a propus săpături în zona extra muros, în partea de SE a platoului, pe linia carourilor din SA c. 1 – 8 – 15 şi SD c. 1 – 11 – 21 şi deschiderea unor carouri noi pe linia SD c. 2 – 12 – 22 şi c. 3 – 13 – 23. În vederea conservării primare a fost curăţată zona dintre incinta a III-a, latura de sud şi zidul locuinţei L1 ext (folosim notarea cu ext(indere) pentru a evita confuziil...e cu locuinţele L1-L7 din interiorul spaţiului fortificat din sectorul A). Zidul de est al locuinţei depăşeşte colţul incintei; el a fost reconstituit de la primele săpături în zonă. Direcţia zidului spre sud este urmărită pe o lungime de 10,40 m; lăţimea (reconstituită) este de 0,30 m. Zidul se opreşte în dreptul caroului 2 din SD (cu posibilitatea continuării lui sub martor). Zidul de nord al locuinţei, lung de 6,10 m urmează o linie uşor deviată NV/SE şi se află la cca. 0,45 m de zidul incintei. Zidul de vest se opreşte în incintă. Poate fi urmărit pe o lungime de 12,30 m; lăţime 0,85 m; este construit din blochete mari de piatră şi are direcţia nord/sud. Locuinţa L1 ext are o suprafaţă interioară de 10,40 x 6,10 m. Elementele interioare, surprinse în campaniile iniţiale, nu s-au păstrat: e vorba de un scurt fragment de zid pe direcţia est/vest, perpendicular pe zidul de vest al locuinţei (în SA c. 1) şi două ziduri în unghi drept (în SD c. 1). Este posibil ca acestea să reprezinte o compartimentare interioară a locuinţei; în apropierea lor se află o vatră rectangulară. Între locuinţa L1 ext(indere) şi următoarea locuinţă spre vest (L2 ext) este un spaţiu liber de 2,10 m. Locuinţa L2 ext are zidul de est lung de 5 m şi lat de 0,80 m; după o întrerupere, zidul continuă spre sud încă 3,70 m. Zidul nu se sprijină pe incintă: între incintă şi zid este un spaţiu de 1,95 m. Zidul de vest al locuinţei este surprins parţial în martorul dintre SA c. 15 şi SA c. 22. Zidul de nord are dimensiunile de 4,70 m lungime şi 0,55 m lăţime. În spaţiul dintre zidul de nord al locuinţei şi incintă se păstrează un pavaj din dale de piatră pe direcţia est/vest, după care urmează stânca naturală; este un fragment din pavajul exterior incintei a III-a. Zidul locuinţei suprapune pavajul. Zidul de sud al locuinţei este surprins în martorul dintre SA c. 15 şi SD c. 21. Locuinţa L2 ext are o formă aproape pătrată: distanţa între zidurile de est şi de vest este de 4,10 m. În interiorul locuinţei şi lipit zidului de vest este amenajat un pavaj cu dimensiunile 1,75 x 1,30 m. Se aduce o rectificare situaţiei înregistrate anterior; ceea ce se aprecia a fi o locuinţă mare se dovedeşte că se compune din două compartimentări: L1 ext, la care ne-am referit; ceea ce urmează, la sud, în SA c. 21, este o altă compartimentare (L3 ext), căreia îi aparţine şi o vatră. O raportare a locuinţelor exterioare la cele din spaţiul intra muros evidenţiază: - aceeaşi aliniere pe direcţia nord/sud: locuinţa L1 ext şi locuinţa L5 int; ambele depăşesc spre vest linia incintei; aceeaşi remarcă şi pentru locuinţa L2 ext şi locuinţa L1 din spaţiul intra muros; - spaţiile interioare ale locuinţelor suferă recompartimentări ulterioare. Dacă între locuinţele intra muros şi latura de sud a incintei a II-a era un spaţiu larg de circulaţie, între latura de sud a incintei a III-a şi locuinţele exterioare ei un astfel de spaţiu nu mai există; locuinţele sunt apropiate incintei, zidul de vest al locuinţei L1 ext atinge incinta, iar zidul de nord al locuinţei L1 ext suprapune pavajul care însoţea incinta la exterior. Probabil o cale de acces la aceste locuinţe se afla mai la sud, pe linia carourilor 2 – 12 – 22 din SD. Carouri nou deschise: Întrucât martorul pe direcţia nord/sud în SD între carourile 2 – 12 s-a distrus în timp, s-a păstrat un martor, spre SD c. 3 – 13 şi s-a trecut la cercetarea în suprafaţă. De-a lungul acestui martor profilul prezintă la suprafaţă o linie continuă de dărâmătură. Spre capătul caroului 2 şi aproape o jumătate din profilul de sud al caroului 12 s-a păstrat un pavaj de dale de piatră pe direcţia est/vest. Lungimea profilului este de 3,30 m; lăţimea (de la profil spre nord) este de 0,75 m. Adâncimea la care a apărut pavajul este de – 0,30 m de la nivelul actual de călcare. Pavajul stă pe un strat de pământ gros de 0,35 m. În continuare, spre vest, pavajul este spart pe o lungime de 2,37 m. Pavajul este suprapus de un zid pe direcţia nord/sud păstrat de-a lungul laturii de vest a caroului pe o lungime de 4 m; lăţimea zidului este de 0,98 m. El pare să se închidă cu un zid pe direcţia est/vest, surprins parţial de-a lungul laturii de nord a caroului. Adâncimile înregistrate în profil şi în plan în SD c. 2 sunt: -0,30 – pavaj; -0,45 - pietre sub pavaj; 0,65 m – strat de pământ de amenajare; -1 -1,05 m – stânca naturală. Caroul SD c. 22 are ca limite spre est zidul în direcţia nord/sud din SD c. 12, iar spre nord, zidul de sud al locuinţei L2 ext. Pavajul din SD c. 12 continuă de-a lungul laturii de sud a caroului SD c. 22. Spre vest, spre SD c. 32, se păstrează un şir de pietre pe o lungime de 0,92 m şi lăţime de 0,56 m. Caroul e traversat pe direcţia nord/sud de un zid care îşi continuă traseul spre sud, în SD c. 23. Dimensiunile lui în SD c. 22 sunt: 4 m lungime şi 0,50 – 0,60 m lăţime. Situată imediat la sud, linia carourilor SD c. 3 – 13 – 23 prezintă situaţii noi, dar mai puţin clare. Urmărind ordinea carourilor dinspre est spre vest constatăm: - caroul SD c. 3 prezintă pe mijlocul laturii de vest, la – 0,30 m adâncime, un rest de zid pe direcţia est/vest (dimensiuni: 0,90 m lungime şi 0,50 m lăţime). Un posibil rest de zid apare şi în colţul de SE al caroului, la 0,40 m adâncime; - caroul SD c. 13 prezintă de-a lungul laturii de nord o linie continuă de dărâmătură care corespunde pavajului din SD c. 12. Mijlocul caroului este traversat de un zid pe distanţa est/vest, care pare să continue zidul din SD c. 3. Este construit din două rânduri de blochete de calcar, între care este fixată piatră mai măruntă; dimensiunile lui: 1,50 m lungime şi 0,50 m lăţime. Tot în SD c. 13, la sud de zid, apar trei plăci dintr-un pavaj pe direcţia nord/sud. - În SD c. 23 continuă zidul din SD c. 13 pe direcţia est/vest; el este însă dublat în partea de nord de un alt rând de pietre, pe aceeaşi direcţie, probabil într-o fază ulterioară; dimensiuni 1,30 lungime şi 0,70 m lăţime. Zidul masiv din SD c. 22 pe direcţia nord/sud continuă şi în SD c. 23. Latura dinspre vest este deviată SV/NE. La vest de el s-a aflat o amenajare rectangulară îngustă protejată de pietre aşezate în picioare şi în care a fost descoperit un vas. Lipsa unor urme de ardere ne conduce la presupunerea unui loc de cult amenajat într-un spaţiu privat. Concluziile deocamdată provizorii ne determină să recunoaştem în pavajul din carourile SD c. 2 – 12 – 22 calea de acces pentru locuinţele L1 ext şi L2 ext. Notăm, de asemenea, prezenţa unor locuinţe mai mari şi mai bine consolidate în apropierea incintei, în spaţiul extra muros; acestea îşi află corespondenţe în structuri asemănătoare din spaţiul intra muros. Locuinţele situate mai la sud sunt mai slab consolidate, au dimensiuni mai mici şi suportă intervenţii secundare în amenajarea lor. Materialele recuperate, în special ceramice, susţin o datare în limitele sec. III a.Chr.

Rezumat:
Acest raport a fost publicat în Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2018 (anul publicarii-2019), la paginile 342-343.
English Abstract:

The 2017 archaeological campaign focused on the extra muros area situated in the immediate vicinity of the southern wall of the third fortification. Its results showed a similar orientation and appearance of the exterior structures, compared to those in the intra muros area of the third fortification (situated between the southern wall of the second fortification and the southern wall of the third one). L1 ext and L2 ext were excavated, proving to be large structures, with stone slabs platforms, traces of later partitioning of the interior space etc. The archaeological material dates mainly to the 3rd century BC.

Bibliografie:

L. Buzoianu, M. Bărbulescu, Albeşti. Monografie Arheologică, Constanţa 2008.


L. Buzoianu, M. Bărbulescu, The 4th Century BC at Albeşti (Constanţa County) in the Light of Archaeological Discoveries, în Antiquitas Istro-Pontica. Mélanges d’archéologie et d’histoire ancienne offerts à Alexandru Suceveanu, Cluj-Napoca, 2010, p. 343-353.
L. Buzoianu, M. Bărbulescu, Possibilities to Date Archaeological Discoveries Based on Amphora Stamps, Oltenia. Studii şi Comunicări. Arheologie – Istorie 18-19 (2011-2012), p. 74-90.
Albeşti, com. Albeşti, jud. Constanţa, CCA 2012, p. 18-19.
Albeşti, com. Albeşti, jud. Constanţa, CCA 2013, p.18-20.
Albeşti, com. Albeşti, jud. Constanţa, CCA 2015, p.22-23.
Albeşti, com. Albeşti, jud. Constanţa, CCA 2017, campania 2016, p.17-18.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO