O cercetare arheologică preventivă ne-a oferit posibilitatea, în octombrie 2009, să verificăm printr-o serie de sondaje stratigrafia unei aşezări de perioadă romană timpurie, sec. II-IV p.Chr., situată în zona de SV a oraşului Babadag. Din punct de vedere topografic, aşezarea se află situată pe două planuri distincte: un platou cu frontul estic lung de cca. 200 m şi cel nordic de 190 m, delimitate de restul câm...pului prin râpe adânci de cca. 2-5 m; o zonă de deal deschisă, cu pante line şi numeroase urme de edificii care se întind pe o suprafaţă de 600 m de-a lungul şoselei Babadag - Două Cantoane şi pe aproximativ 800 m în lungul şoselei Babadag - Slava Rusă, inclusiv în profunzimea terenului. Dacă suprafaţa aşezării a fost estimată anterior la cca. 50 ha, credem că o putem aproxima mai exact la 20 ha. Relativ recent, un studiu asupra unei părţi a colecţiei numismatice B. Costin din Babadag a adus în discuţie un lot de monede provenite din această aşezare din vecinătatea Pădurii Babadag1. Aşezarea, identificată deja de V. H. Baumann2, a furnizat un lot de 23 de monede eşalonate de la Tiberius I până în sec. IV p.Chr. pentru ca un folles Mauriciu Tiberius, descoperire singulară pentru sec. VI p.Chr., să încheie seria descoperirilor numismatice în zonă. În afară de monedele semnalate cu această ocazie, autorii menţionează existenţa, în numeroase colecţii particulare din Babadag, a unor loturi importante de monede provenind din această aşezare. Pe două proprietăţi, situate la liziera pădurii, au fost executate 5 sondaje cu dimensiuni cuprinse între 4 x 1 m şi 6 x 1 m.3 În sondajele menţionate a fost surprinsă următoarea stratigrafie: 0,20-0,25 m - vegetal; 0,25-0,75 m - pământ negru cu rare depuneri de materiale arheologice; 0,75-1,10 m pământ galben compact (steril). Materiale arheologice au apărut numai pe proprietatea Secuianu, situată în zona estică a platoului, în secţiunile I şi II. Prima secţiune (SI) a fost orientată N - S şi are dimensiunile de 4,5 x 1 m. Materiale arheologice: un fragment de la o amforă de masă de sec. IV p.Chr. şi un fragment de ulcior cu gură pâlniformă de sec. II-III p.Chr. În aceeaşi secţiune a fost descoperită o groapă (G1) conţinând materiale de sec. IV p.Chr. În SII au fost descoperite câteva fragmente ceramice din sec. II-IV p.Chr. în afara unui context stratigrafic bine definit. Cu ocazia cercetărilor arheologice au fost făcute şi o serie de periegheze în zona menţionată, fiind descoperite mai multe edificii distruse de arături. La suprafaţa terenului se puteau observa blochete fasonate, teguale, olane şi fragmente arhitectonice împreună cu un numeros material ceramic. Edificiile observate se află situate la distanţa de 100 - 300 m unul de altul, fără să se poată defini un anumit tipar, latitudinea şi longitudinea fiecărui edificiu fiind luată cu un GPS Garmin eTrex Vista HCx. Deoarece a fost recuperat un numeros material ceramic provenit din dărâmăturile acestora, prezentăm pe scurt, dispunerea lor în teren, împreună cu fragmentele vitrice şi ceramice tipice, urmând ca ulterior, poate în cadrul unor noi cercetări arheologice preventive, să aducem mai multe date privind geneza şi evoluţia edificiilor menţionate. Edificiul I (EI) a fost identificat în colţul de NE al proprietăţii Secuianu, în zona unui drum de acces forestier; este de dimensiuni mari (cca. 10 x 20 m) - lat. 44.8741151299; long. 286859469675. Materiale arheologice: un cercel din bronz în bandă simplă, circulară, data în sec. IV p.Chr. şi un fragment dintr-un bol de sticlă de sec. II-III p.Chr. Edificiul II (E II) se află situat la 200 m NV de proprietatea menţionată (folosită drept reper). Este puternic afectat de lucrările agricole, la suprafaţa terenului observându-se numeroase blochete fasonate, cărămizi dar şi bucăţi de chirpic provenit din elevaţia pereţilor - lat. 44.8755655345; long. 28.6850298196. Materiale arheologice: două fragmente de la aşa-numitele „stemmed goblets" Isings form 111, sec. IV p.Chr. şi un mâner torsionat de la o amforă de masă, sec. III-IV p.Chr. Edificiul III (EIII), extrem de afectat de arături, se află situat la 250 m NV de proprietatea menţionată şi 90 m de EII. Au fost observate urme de mortar - lat. 44.8763753939; long. 28.6855769902. Materiale arheologice: un bol Isings form 96, sec. II-III p.Chr. şi un fragment de la un ulcior cu disc din acelaşi interval cronologic. Edificiul IV (EIV) a fost identificat în apropiere de EIII, la 70 m NV de acesta, pe panta unui deal - lat. 44.8767514899; long. 28.6842489615. Materiale arheologice: un fragment de oenochoe sec. II-III p.Chr. Edificiul V (EV) se află situat la 300 m NNV de proprietatea Secuianu - lat. 44.8768742010; long. 28.6865564156. Materiale arheologice: o pansă de amforă LR 2, sec. IV. p.Chr., o bază de cană din sec. II-III p.Chr. şi o bază de căţuie. Edificiul VI (EVI) a fost reperat la 300 m N de proprietatea menţionată şi la 50 m E de EV. Este un edificiu de dimensiuni apreciabile şi puternic afectat de lucrările agricole. Urme de mortar, un mare număr de blochete şi fragmente arhitectonice (o plinthă şi un fragment de coloană) dar şi ceramică sugerează existenţa unei clădiri importante - lat. 44.8765879590; long. 28.6872560531. Materiale arheologice: un fragment de la o amforă de masă, sec. III-IV p.Chr., un fragment de gură de la o oală de bucătărie şi o buză de dolium datate în sec. IV p.Chr. Edificiul VII (EVII) se află situat în linie dreaptă spre E faţă de E VI, la 70 m. Este un edificiu cu o suprafaţă apropiată de EVI, distrus în mare parte de lucrări agricole şi de o locuinţă contemporană care îl suprapune în parte - lat. 44.8764104303; long. 28.6882123444. Materiale arheologice: un fragment de vas-borcan de tradiţie getică şi un fragment de coloană spartă longitudinal (stîlp miliar?). Edificiul VIII (EVIII) este cel mai avansat, la 350 m N de proprietate - lat. 44.8771233112; long. 28.6870056856. Materiale arheologice: două fragmente de amfore Zeest 84-85, sec. II-III p.Chr., un fragment de amforă neidentificată, o bază de la un ulcior amforoidal de sec. II-III p.Chr. şi un proiectil de praştie. Cu menţiunea că nu am putut face repertorierea tuturor zonelor cu materiale arheologic, din motive lesne de înţeles - vegetaţie, proprietăţi îngrădite, eroziune accentuată - sperăm ca această succintă enumerare să contribuie, alături de materialul arheologic prezentat, la lămurirea intervalului cronologic în care putem încadra aşezarea. Nu în ultimul rând, prezentarea potenţialului arheologic al sitului şi puternicii factori antropici şi naturali care contribuie la distrugerea sitului sperăm să constituie un semnal de alarmă pentru protejarea acestei zone.