Bologa | Comuna: Poieni | Judeţ: Cluj | Punct: Castrul Roman | Anul: 2014
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Marcu | Felix | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Filip | Cristian | participant | Liceul Teoretic "Octavian Goga" Huedin |
| Cupcea | George | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Păuşan | Xenia | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Varga | Rada | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Oloşutean | Gelu | participant | Liceul Teoretic ,,Gelu Voievod'', Gilău |
Raport:
Perioada de desfăşurare a campaniei: 23.09.2014 - 1.11.2014
Castrul de la Bologa este aşezat în stânga Crişului Repede, între satele Morlaca şi Poieni, pe o terasă înălţată în apropiere de locul de vărsare a văii Săcuieului în Criş la NE de satul Bologa, în punctul Grădişte.
Obiectivul principal în acest an a constat din cercetarea arheologică a curţii clădirii comandantului de la Bologa, unul din cele mai importante şi mai bine păstrate monumente din zonă. Am
avut în vedere şi continuarea cercetărilor la poarta de nord a castrului în scopul unei viitoare reconstituiri.
Praetorium-ul se află în zona centrală a castrului în partea din dreapta a clădirii comandamentului (fig. 1), latus dextrum. Clădirea comandantului se află la 4 m est de principia şi ocupă o suprafaţă de 570,00 m².
Cercetările din anul 2012 s-au concentrat pe ceea ce părea a fi clădirea comandantului, în anul 2013 continuând cercetarea aici, ca repere utilizând doar planul oferit de N. Gudea, fără o precizie foarte clară.
Cercetarea din cursul anului 2014 a avut ca obiectiv principal extinderea cercetărilor arheologice din anii precedenţi.
Iniţial au fost identificat mai multe faze de locuire ale praetoriumului pe care le-am descris anterior (CCA 2013/2014, nr. 13, p. 28-9).
A fost deschisă o suprafaţă de 10 x 12 m (220 mp), prelungindu-se secţiunea S6 din 2013, spre nord (Fig. 2). Cu această ocazie a fost trasat şi un grid de 5 x 5 m, care să acopere în totalitate clădirea comandantului. Săpătura de anul acesta s-a concentrat în gridurile 8, 9, 10, 14, 15, 16.
Obiectivele principale ale campaniei au fost:
1. Identificarea închiderii încăperilor de pe latura de E.
2. Identificarea vreunui zid interior, care să delimiteze o curte sau un portic.
3. Stabilirea planului aproximativ al jumătăţii de E a praetoriului.
În primele două săptămâni a fost îndeplinit primul dintre obiective, anume delimitarea definitivă, spre V a încăperilor III şi IV din faza principală de piatră. Astfel, peretele P4 a fost surprins pe traseul său N-S, pe o lungime seminificativă, limita sa nordică nefiind stabilită încă.
De asemenea, a fost surprinsă şi prelungirea Z6 spre V, până la aproximativ 90 cm faţă de P4, stabilindu-se astfel o intrare pe latura nordică, în încăperea IV. Pe traseul său a fost identificat un canal de circulare a aerului cald, sub podeaua C4, între încăperile IV şi VII.
Încăperea VII este cea mai nouă încăpere identificată pe latura de E, pe locul unde era presupus un exterior, datorită mai ales deranjului masiv prilejuit de instalarea cuptorului C21. Astfel, ea este definită de Z2, Z6, P4 şi o latură nordică încă descoperită.
Cu ocazia extinderii semnificative a suprafeţei săpăturii, a fost identificată şi curtea interioară a reşedinţei. La V de P4 şi la N de P2” a fost identificat un portic, dar care nu prezenta o colonadă
de piatră sau vreun stilobat, ci o succesiune de gropi de scoatere a stâlpilor masivi de lemn. O altă serie de astfel de stâlpi a fost identificată pe traseul P4, întrerupându-l la aproximativ 1-1,5 m distanţă. Presupunem astfel că aceşti stâlpi şi zidurile de incintă Z1 şi Z2 susţineau acoperişul masiv al clădirii.
Conturul curţii a fost surprins iniţial la un nivel destul de recent, datorită prăbuşirii unei părţi a acoperişului şi păstrării sale in situ. După înlăturarea acestuia s-a descoperit substrucţia pavajului curţii, sub forma unui pietriş galben, de mici dimensiuni. În interiorul porticului a fost suprinsă demolarea unor pereţi de lemn, probabil dintr-o fază anterioară, peste care a fost aşezată podeaua porticului.
Faza considerată de către noi post-romană a fost surprinsă în mare parte prin demolarea ei, sub forma contextului 1, dar şi prin intermediul prelungirii spre N a lui Z5 şi apariţiei lui Z3, similar cu acela, care face colţ cu el, dezvoltându-se spre E. Astfel, deşi presupuneam un interior la V de Z5, este mai probabil ca acest interior să se fi desfăşurat la E de el, pavajul 13 putând aparţine unei curţi sau portic.
Nivelul de conservare al clădirii este unul foarte bun. Datorită acestui fapt, şi în lipsa unui proiect de conservare şi restaurare a vestigiilor, am decis luarea de măsuri de protecţie la un nivel minim. Faza la care s-a oprit cercetarea în acest an a fost acoperită cu un strat de material geotextil, în prealabil structurile cele mai sensibile fiind protejate cu ajutorul baloţilor de paie achiziţionaţi local. Zona a fost acoperită şi cu un strat superificial de pământ, pentru a permite circularea unui flux de aer, dar şi pentru a proteja monumentul. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin