Brăila | Punct: vatra medievală a oraşului, Piaţa Poligon, nr. 4 | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
4416
Anul cercetarii:
Perioade:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Epoca medievală timpurie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare urbană;
Cod RAN:
| 42691.04 |
Județ:
Brăila
Unitate administrativă:
Brăila
Localitate:
Brăila
Punct:
Vatra Medievală A Orașului, Piața Poligon, Nr. 4
Localizare:
| 42691.04 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Cândea | Ionel | responsabil | Muzeul Brăilei |
| Croitoru | Costin | participant | Muzeul Brăilei |
Raport:
Ansamblul arheologic Cetatea Brăilei a fost cercetat în punctele str. Cetăţii nr. 70, nr. 53, str. C. A. Rosetti nr. 17, str. Zidari nr. 34 şi faleza Dunării (Grădina Publică). Cercetarea a relevat prezenţa unei necropole creştine (necropola nr. 1) din sec. XIII-XIV, precum şi a altor vestigii aparţinând oraşului medieval şi modern.
Ansamblul arheologic „Cartier Biserica Veche" a fost cercetat în mai multe puncte: Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril, Piaţa Traian, Piaţa Poligon nr. 2, Calea Călăraşilor nr. 19, str. Veche nr. 4B, str. Şcolilor nr. 4, str. Logofăt Tăutu, descoperindu-se trei necropole creştine - necropola nr. 2 (sec. XV), necropolele nr. 3 şi 4 (sec. XVI-XVIII), morminte izolate, precum şi numeroase complexe de locuire.
S-a ales pentru cercetare zona mediană din spaţiul unde urmează să fie amplasată viitoarea construcţie, unde am trasat „magistrala" S1 (15 x 3 m), orientată NE - SV. În apropierea acesteia, aproximativ la 5 m, am efectuat un sondaj S2 (5 x 5 m), paralel.
Au fost identificate urmele unui tranşeu din al doilea Război Mondial, pe care l-am surprins în capătul SV al S1, aproape perpendicular, în c.1-2. Am notat iniţial Gr.2 şi Gr.6 din S1 gropile apărute în profil şi care s-au dovedit a fi urmele tranşeului. În zonă au fost descoperite elemente de echipament (cască de protecţie, gamelă), muniţie, sticle, cutii de conserve etc.
În S1 a apărut o groapă menajeră de mari dimensiuni, ovală, cu diametrul de aproximativ 2 - 2,30 m şi adâncimea maximă de 2,80 m, notată Gr.1. Am identificat-o la -2 m în c.4. Umplutura este formată din sediment negru-cenuşiu amestecat cu resturi menajere; putem distinge mai multe etape de umplere (amenajare de sediment loessoid) datorită existenţei unor straturi de nivelare surprinse în profil. În această groapă a apărut mult material ceramic şi osteologic.
Alte gropi menajere au dimensiuni ceva mai mici şi forme general ovale, cu diametrul cuprins aproximativ între 1 - 1,30 m şi adâncimea maximă de 2,90 m în Gr.4; 3,20 m în Gr.5 sau 3,70 m în Gr.3. Acestea au fost identificate la aceeaşi adâncime respectiv -2 m. Umplutura este formată din sediment negru-cenuşiu amestecat cu resturi menajere.
În S2 a apărut o groapă menajeră de mari dimensiuni, ovală, cu diametrul de aproximativ 2 - 2,30 m şi adâncimea maximă de 3,80 m, notată Gr.2. Am identificat-o la -2 m în c.3-4. Umplutura este formată din sediment negru-cenuşiu cu numeroase elemente de ardere, amestecat cu resturi menajere. O altă groapă de mici dimensiuni, notată Gr.1 a fost identificată în colţul c.2. Are formă aproximativ ovală şi adâncimea maximă de 2,40 m, materialele arheologice fiind răzleţe.
Tranşeul amintit mai sus l-am identificat şi în S2, unde intersecta c.1 şi parţial c.2. Suprapunea în c.1 o groapă menajeră notată Gr.3. aceasta avea formă rotundă, cu diametrul de cca. 1 m, conţinutul său fiind răvăşit cu ocazia săpării tranşeului.
În gropile descrise mai sus, precum şi în celelalte carouri am identificat o cantitate ridicată de material arheologic din care menţionăm: ceramică sgrafitată de tradiţie bizantină, ceramică smălţuită, disc ornamental, sticlărie, porţelan otoman, piese metalice (în special unelte), oase de mamifer (bovideu, ovicaprine) şi peşte, monede, pipe, inel şi cercei.
S-au săpat două secţiuni cu suprafaţa totală de 80 m2, orientate NE-SV. Prima (S1) având dimensiunile 15 x 3 m, a fost împărţită în cinci carouri, numerotate începând de la 1 din colţul SV al secţiunii. A doua (S2) având dimensiunile 5 x 5 m, a fost împărţită în patru carouri, numerotate de la 1 din colţul SV al secţiunii.
La adâncimea de -2 m am identificat stratul de sediment loessoid, steril din punct de vedere arheologic. Acesta este perforat de numeroase gropi menajere de dimensiuni variate şi urme de tranşee din prima jumătate a secolului al XX-lea.
Întrucât terenul se afla între alte trei imobile aflate într-o stare precară de conservare, astfel încât s-a evitat apropierea de calcanul acestora, precum şi pentru că suprafaţa este neregulată, tehnicile si metodele de cercetare folosite au fost:
- sondaj stratigrafic realizat manual;
- secţiune stratigrafică realizată manual;
- prelevarea materialelor arheologice.
Obiectivele cercetărilor viitoare - cercetarea şi supravegherea arheologică preventivă în Ansamblul arheologic „Cetatea Brăilei".