Total finanţare: 31 903 lei. Localitatea Buciumi se află pe versantul estic al Meseşului, pe valea Agrijului, tributar important al Someşului pe segmentul sălăjan. Relieful este preponderent colinar, zona de luncă a râului fiind relativ îngustă. Castrul din punctul Grădişte se află pe un platou înalt, foarte amplu, care porneşte de la confluenţa văii Sângiorzului cu Agrijul şi este delimitat spre est de pârâ...ul Mihăiasa. Platoul se întinde departe către zona montană, cu o înclinaţie lină spre est, spre zona de luncă. Zona care a făcut obiectul cercetărilor preventive din lunile iulie – august 2013 se află la sud-sud-est de castrul roman şi este un teren cu o pantă foarte accentuată, puţin prielnic locuirii, chiar şi în vremurile mai recente. Deşi ruinele romane de pe Dealul Grădişte au fost cunoscute încă din sec. al XVI (informaţii la Zamosius) ele nu au trezit interesul arheologilor până în anul 1963, când o echipă de specialişti de la Univ. Babeş-Bolyai din Cluj, Institutul de Arheologie din Cluj, MNIT Cluj, MJIA Zalău începe cercetarea sistematică a ruinelor. Odată cu anul menţionat şi până în 1976 se desfăşoară cercetarea sistematică a castrului, realizându-se şi lucrări de conservare primară la o serie de obiective (porţi, turnuri, barăci, clădirea comandamentului etc.). În 1997 cercetarea arheologică cu caracter preventiv vizează câteva încăperi de pe latura de est a Principiei rămase neexcavate din anii anteriori. Castrul roman de la Buciumi ţinea sub control accesul prin trecătoarea de pe Valea Ragului şi comunica cu un important segment al punctelor de observaţie romane de pe sectorul meseşan al limess- ului roman. Pentru creşterea gradului de atractivitate turistică a două dintre cele mai cunoscute castre romane (cele de la Porolissum – Moigrad şi Buciumi), Consiliul Judeţean Sălaj a iniţiat un proiect menit să îmbunătăţească condiţiile de acces la aceste obiective. În cazul particular al castrului din localitatea Buciumi se doreşte amenajarea unui loc de parcare, precum şi a unui traseu de acces spre platoul pe care se află castrul. Cercetarea a vizat cele două suprafeţe, mai precis descărcarea de sarcină arheologică a acestora. Pentru verificarea potenţialului arheologic a celor două zone care urmează să fie afectate prin acest proiect am deschis două suprafeţe. Prima (S1 / 2013) măsoară 93 x 5 m şi este orientată aproximativ sud - nord-est. Cea de-a doua (S2 / 2013) măsoară 25 x 1,70 m şi este orientată aproximativ vest-est, perpendicular pe prima. A fost trasată la limita superioară (spre deal) a zonei pe care urmează să fie amenajat locul de parcare, întrucât partea inferioară a suprafeţei destinată parcării a fost afectată de lucrările mai vechi de amenajare a rigolei drumului, respectiv a gardului care delimitează proprietatea. În total, în cele două suprafeţe au fost descoperite 15 complexe arheologice. Este vorba despre 12 morminte de înhumaţie moderne (sfârşitul sec. XVIII – prima jumătate a sec. XIX), o groapă probabil de perioadă romană, resturile unei construcţii precum şi un vas ceramic modern, de factură locală produs în centrul de olari din localitate. În suprafeţele cercetate au apărut două grupări de morminte: prima în partea de jos a pantei, aproape de drumul actual, iar cea de-a doua spre mijlocul suprafeţei S1, între m. 35 - 42. Materialul arheologic, ceramică şi câteva obiecte metalice (cuţite, un vârf de fier probabil de la o săgeată de balistă romană), precum şi monetele recuperate din morminte au ajuns în laboratoarele muzeului din Zalău pentru curăţare şi conservare. Monetele au fost determinate. Este vorba de monete de 1 Kreuzer şi de ½ Kreuzer care au fost bătute la monetăriile de la Viena, Schmöllnitz, respectiv Oraviţa. Cea mai veche datează din 1762, iar cea mai recentă din 1816. Din alte două morminte provin o cataramă metalică şi un rest dintr-un veşmânt cu fir metalic în ţesătură. În zona celei de-a doua grupări de morminte, dintre m. 35-42 ai suprafeţei S1 am constatat că monumentele funerare au fost săpate pe o terasă realizată prin îndreptarea pantei dealului într-o etapă mai veche. Aici a apărut o mare densitate de material arheologic de factură romană. Este vorba preponderent despre ceramică, tegule şi un vârf de fier, probabil de la un proiectil de balistă. Amenajarea acestei terase pare să fi fost realizată, după toate indiciile, cândva pe parcursul perioadei în care a fost folosit castrul de pe platoul dealului. Acestei etape îi aparţine un singur complex: Cpx. 5. Cercetările arheologice preventive efectuate pe una dintre căile de acces la castrul roman de la Buciumi au confirmat existenţa unor înmormântări din sec. XVIII – XIX în această zonă, ceea ce se cunoştea la nivelul memoriei unor membri mai vârstnici ai comunităţii. Totodată, pe parcursul perioadei în care a staţionat garnizoana romană în castrul de pe ”Dealul Grădişte” a fost amenajată o terasă aproximativ pe versantul sud-sud-estic al dealului.