Cercetările arheologice de la Bucu-Pochină, campania arheologică 2008, s-au desfăşurat pe o suprafaţă de cca. 150 m2. Cele două secţiuni trasate şi casetele necesare dezvelirii integrale a complexelor arheologice au fost amplasate în apropierea marginii terasei de pe partea stângă a vechiului curs al râului Ialomiţa şi au fost orientate N-S, perpendiculare pe marginea terasei. Stratigrafia: Se prezintă asem...ănător cu cea constatată pe primele secţiuni trasate în sectorul I în perioada 1990-1995. Un strat de pământ arat, gros de cca. 0,25 m, suprapune un strat de pământ cenuşiu – negricios, granulat, a cărui grosime oscilează între 0,25-0,50 m, în care au fost descoperite materiale ceramice, unele specifice culturii Dridu, chirpici şi oase de animale. Următorul strat de pământ, de culoare cenuşie – gălbuie, cu un inventar arheologic destul de sărăcăcios, format în principal din materiale ceramice fragmentare aparţinând primei epoci a fierului dar şi câteva fragmente ceramice aparţinând culturii Coslogeni din Bronzul final, suprapune pământul galben, steril din punct de veder arheologic şi are o grosime de cca. 0,20 m. Aşezarea hallstattiană Cele mai timpurii complexe arheologice descoperite în ultima campanie arheologică au fost câteva gropi menajere, de formă tronconică şi dimensiuni modeste, din prima epocă a fierului. Inventarul arheologic, descoperit în complexele arheologice, dar şi în stratul de cultură, a fost format din materiale ceramice, oase de animale, chirpici, din care unele fragmente aveau impresiuni de nuiele, şi fragmente de vatră. Ceramica de uz comun este reprezentată de fragmente de vase de formă tronconică cu marginea aplecată spre interior sau cu gura uşor evazată, buza rotunjită sau tăiată oblic spre interior, lucrate din pastă grosolană cu cioburi pisate în compoziţie, arse oxidant incomplet şi suprafeţele exterioare cu un aspect zgrunţuros. Decorul vaselor de uz comun este format dintr-un brâu alveolat dispus la partea superioară, pe un singur fragment ceramic brâul este dublat şi tot pe un singur fragment ceramic apare un decor compus dintr-un şir de alveole pe buză. Din aceeaşi pastă grosolană şi cu cioburi pisate în compoziţie a fost lucrat şi un fragment de cană de formă tronconică şi cu toarta uşor supraînălţată. Din pastă de o calitate intermediară, cu cioburi pisate mai bine în compoziţie, au fost lucrate vasele bitronconice, străchinile şi unele căni. Trei fragmente dintr-un vas bitronconic, de culoare neagră şi lustruit, sunt decorate cu şănţuiri - caneluri, două sub formă de două linii orizontale circulare amplasate imediat sub diametrul maxim. Cel puţin o linie orizontală circulară se află amplasată pe treimea superioară iar în spaţiul dintre liniile orizontale se găsesc mănunchiuri de linii şănţuite dispuse oblic. Acest decor este atestat pentru prima dată în aşezarea hallstattiană timpurie de la Bucu-Pochină. Un vas bitronconic descoperit întreg are fundul uşor arcuit spre interior, corpul bombat, gâtul scurt, gura evazată, culoarea brun-cenuşie şi este lustruit la suprafaţă. Decorul vasului este format din şase nervuri verticale în relief care pornesc începând cu pragul care desparte gâtul de corp şi se prelungesc mai jos de diametrul maxim. Fragmentele de străchini descoperite aparţin unor exemplare cu o formă tronconică şi marginea arcuită spre interior. Sunt arse oxidant sau reducător, au suprafeţele lustruite iar o parte dintre ele sunt decorate cu caneluri oblice. Două fragmente ceramice provin, probabil, de la piciorul unei străchini de această formă, atestată pentru prima dată în aşezare. Suportul străchinii are o formă tronconică şi baza profilată. La exterior are o culoare brun-negricioasă iar la interior este de culoare neagră. Suprafeţele sunt lustruite iar cea exterioară este decorată cu caneluri - şănţuiri orizontale circulare. Şi în privinţa decorului, pentru aşezarea hallstattiană timpurie de la Bucu-Pochină este un unicat. Fragmentele de căni, lucrate din pastă asemănătoare cu cea folosită la vasele bitronconice şi la străchini, au forma bitronconică, toarta supraînălţată şi gura evazată. Au culoare gălbuie, gălbui-cenuşie sau neagră şi suprafeţele lustruite. Ceramica de factură fină, lucrată din pastă cu nisip în compoziţie, este documentată de fragmente de ceşti cu toarta supraînălţată şi cu o formă bitronconică cu gura evazată. Au, de asemenea, o culoare gălbuie, gălbui-cenuşie sau neagră şi suprafeţele lustruite. Din aceeaşi pastă este lucrat şi un vas miniatural de formă bitronconică, fundul uşor arcuit spre interior, corpul scund şi bombat, gâtul înalt şi marginea evazată. Vasul este decorat cu cinci proeminenţe verticale dispuse sub pragul care desparte gâtul de corpul vasului. Din inventarul arheologic al aşezării hallstattiene timpurii descoperit în anul 2008 face parte şi o cute din piatră cu urme de folosire pe ambele suprafeţe şi o râşniţă din piatră sub forma unei plăci triunghiulare cu o lungime de aproape 0,40 m1. Aşezarea medievală timpurie Ultimele cercetări din situl arheologic Bucu-Pochină au pus în evidenţă şi patru locuinţe de tip bordei ale aşezării aparţinând culturii Dridu, cercetate doar parţial. Unul dintre bordeie, orientat NV-SE, are laturile de 3,20 x 3 m. Dintre cele patru locuinţe, la una singură a fost identificat şi cuptorul cotlonit, amplasat în partea nord-estică, cu dimensiunile de 1,25 x 1,10 m, uşor înclinat spre groapa bordeiului şi cu vatra puţin mai sus decât nivelul podelei, având pe ea bucăţi din bolta prăbuşită. Inventarul arheologic, descoperit în complexele arheologice şi strat, este format din material ceramic fragmentar, câteva obiecte de uz gospodăresc din piatră, oase de animale, chirpic şi fragmente de vatră. Cele mai multe dintre fragmentele ceramice provin de la vase de tip borcan cu corpul mai zvelt dar au fost descoperite şi fragmentele ceramice care indică o formă de vas cu umerii sus şi bine dezvoltaţi. Sunt lucrate la roată din pastă cu nisip şi pietricele mărunţite şi arse oxidant. Fundul vaselor este drept iar în ceea ce priveşte buza au fost documentate mai multe variante. Au fost descoperite fragmente de vase cu buza teşită, teşită şi trasă în jos, rotunjită, rotunjită şi uşor trasă în jos, buze cu o şănţuire pe mijloc şi uşor trase în jos sau buze tăiate drept. Decorul vaselor de uz comun este format din striuri orizontale alternând cu striuri în val, striuri orizontale peste care se suprapun striuri în val, striuri orizontale alternând cu fascicole de striuri verticale sau striuri sub formă de val. Un singur fragment ceramic este decorat şi pe marginea interioară cu striuri în val. Într-o proporţie mult mai redusă au fost descoperite şi fragmente de vase lucrate dintr-o pastă de bună calitate, cu nisip în compoziţie. Au o culoare cenuşie sau cenuşiu-negricioasă, sunt lustruite şi decorate cu linii lustruite în reţea sau verticale. Pe suprafaţa exterioară a unui vas întregibil la baza liniilor verticale lustruite se află o linie circulară incizată. Aşezării medievale timpurii îi aparţin şi câteva materiale litice. A fost descoperit un frecător de râşniţă din piatră şi mai multe cute din piatră. Cercetările arheologice din anul 2008 nu au pus în evidenţă complexe arheologice din Bronzul final, cultura Coslogeni, documentate în anii anteriori. Aşezării Coslogeni i-au aparţinut doar câteva materiale ceramice fragmentare descoperite în stratul de cultură de la vase de uz comun lucrate din pastă cu cioburi pisate şi decorate cu brâu aplicat, triunghiular în secţiune şi un fragment dintr-o căniţă lucrată din pastă de bună calitate, cu nisip fin în compoziţie, de culoare gălbuie şi lustruită, cu toarta lăţită la bază şi mult subţiată la partea superioară. Aşezării getice de la Bucu-Pochină i-a aparţinut o singură groapă menajeră de formă tronconică şi cu un inventar sărăcăcios din care au făcut parte puţine fragmente ceramice atipice mărunţite şi câteva mici fragmente de amfore greceşti.