.
Bucu | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Pochină | Anul: 2009
Anul:
2009
Epoca:
Epoca bronzului;Hallstatt;Latene;Epoca migraţiilor (sec. VII - XI);Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade:
Epoca medievală timpurie;
Epoca medievală târzie;
Epoca bronzului târziu;
Hallstatt timpuriu;
La Tène mijlociu
Categorie:
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Aşezare rurală;
Necropolă plană;
Mormânt izolat
Județ:
Ialomiţa
Localitate:
Bucu
Comuna:
Bucu
Punct:
Pochină
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Coman Radu Muzeul Judeţean Ialomiţa
Munteanu Simona Muzeul Judeţean Ialomiţa
Renţa Elena responsabil Muzeul Judeţean Ialomiţa
Cod RAN:
Raport:

Suprafaţa cercetată în campania arheologică a anului 2009 a fost de cca. 100 m2. A fost trasată o singură secţiune paralelă cu secţiunile anilor 2007 - 2008, perpendiculară pe marginea terasei râului Ialomiţa a cărui albie veche este situată în imediata apropiere. Orientarea acestor secţiuni este pe direcţia N - S. Stratul de pământ arat, gros de cca. 0,25 m, suprapune un strat de pământ de culoare cenuşie - n...egricioasă şi granulat, gros de cca. 0,30-0,50 m în care au fost descoperite puţine materiale arheologice, unele dintre acestea aparţinând perioadei medievale timpurii. Stratul imediat următor, de culoare cenuşie-gălbuie, de asemenea, sărac în inventar arheologic, are o grosime de cca. 0,25 m şi suprapune pământul galben, steril din punct de vedere arheologic. Câteva din fragmentele ceramice descoperite în acest strat au aparţinut primei epoci a fierului. Aşezarea hallstattiană Pe secţiunea trasată nu au fost descoperite decât câteva gropi menajere de dimensiuni reduse şi cu o formă tronconică. Inventarul arheologic descoperit a fost destul de sărac, fapt explicabil deoarece cercetările ultimilor ani s-au desfăşurat spre limita estică a acestei aşezări. Au predominat materialele ceramice fragmentare de la vase de uz comun, fragmentele de vase lucrate din pastă de calitate bună ocupând o mică pondere. Ceramica de uz comun este reprezentată de fragmente de vase de tip borcan lucrate dintr-o pastă cu cioburi pisate, arse oxidant incomplet. Suprafaţa vaselor are o culoare gălbuie sau gălbuie - cenuşie iar miezul este cenuşiu-negricios. Cea exterioară prezintă asperităţi, pe când inferiorul, de regulă, este mult mai îngrijit lucrat, de multe ori lustruit. Forma vaselor este tronconică, cu pereţii mai drepţi sau uşor arcuiţi. Unele fragmente au marginea tăiată oblic spre interior. Decorul vaselor de uz comun este simplu. Cele mai multe fragmente indică la partea superioară a vasului un brâu alveolat aplicat, iar câteva fragmente, întreruperea brâului de mici apucători de formă triunghiulară şi orientate în sus. Câteva fragmente de vase borcan sunt decorate cu benzi alveolate aplicate dispuse vertical sau oblic. Din categoria ceramicii semifine au fost descoperite fragmente de vase bitronconice şi de străchini. Sunt lucrate tot din pastă amestecată cu cioburi dar mult mai bine mărunţite. Vasele bitronconice au suprafeţele de culoare gălbuie sau sunt de culoare neagră la exterior şi gălbuie sau gălbuie-cenuşie în interior şi sunt lustruite. Unele sunt decorate cu mici proeminenţe - apucători de formă triunghiulară sau plate iar un fragment prezintă un decor compus din caneluri verticale pe diametrul maxim. Fragmentele de străchini provin de la forme tronconice cu marginea arcuită spre interior, au o culoare gălbuie sau neagră şi suprafeţele lustruite. Decorul străchinilor este format din caneluri oblice, într-un singur caz verticale, dispuse pe margine. Tot acestei categorii îi aparţine şi un vas miniatural, lucrat din pastă cu cioburi pisate, ars oxidant incomplet, de culoare gălbuie şi bine lustruit. Are o formă tronconică, fundul şi pereţii drepţi iar marginea este rotunjită. Câteva fragmente de ceşti aparţin categoriei ceramicii fine şi sunt lucrate din pastă cu nisip în compoziţie şi cioburi mărunt pisate. Sunt arse reducător şi au suprafeţele bine lustruite. Au corpul de formă bitronconică, gura evazată şi sunt de tipul cu toartă supraînălţată. A mai fost descoperit un fragment de cute din piatră cu urme de folosire pe una din suprafeţe. Aşezarea medieval timpurie Au fost finalizate cercetările în trei dintre cele patru bordeie Dridu descoperite cu un an în urmă. În unul dintre acestea s-au păstrat resturi de la un cuptor situat în partea nordică a locuinţei iar în alt bordei, două gropi de pari cu diametre de cca. 0,20 m, amplasate la mijlocul laturilor nord-vestice şi sud-estice. Inventarul arheologic aparţinându-i aşezării medievale timpurii este compus în marea lui majoritate din materiale ceramice fragmentare descoperite în complexele arheologice. Fragmentele ceramice aparţin în primul rând categoriei vaselor de uz comun lucrate dintr-o pastă amestecată cu nisip şi mici pietricele. Arderea vaselor este oxidantă incompletă, având o culoare gălbuie, gălbuie-cărămizie sau gălbuie cenuşie la suprafaţă şi cenuşie negricioasă în interior. Multe dintre fragmentele ceramice descoperite prezintă şi o ardere secundară pronunţată. Vasele au buza teşită, teşită şi trasă în jos, rotunjită sau cu o şănţuire pe mijloc şi lăţită. Decorul vaselor de tip borcan este alcătuit din striuri orizontale, striuri în val, benzi de striuri alternând cu striuri orizontale, striuri orizontale întrerupte de mănunchiuri de striuri verticale, striuri orizontale suprapuse de striuri în val. Ceramica de factură fină este lucrată din pastă cu nisip şi deţine un procent mic în cadrul materialului ceramic descoperit. Culoarea vaselor este cenuşie, sunt lustruite la suprafaţă şi decorate în reţea sau cu linii lustruite verticale.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO