Bucureşti | Punct: Băneasa Lac, str. Bujorului, nr. 36, sector 1 | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
3612
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; La Tène;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Locuire civilă; Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 179132.12 |
Județ:
București
Unitate administrativă:
Mun. București
Localitate:
București
Punct:
Băneasa Lac, Str. Bujorului, Nr. 36, Sector 1
Localizare:
| 179132.12 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bojică | Cătălin | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Ciocănel | Camelia Mirela | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Mănucu-Adameşteanu | Gheorghe | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Pîrvulescu | Cosmin Dan | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Neagu | Alexandra | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
Obiectivul cercetării l-a constituit eliberarea de sarcină arheologică pentru un teren proprietate privată cu suprafaţa de 500 mp, pentru construirea unei locuinţe.
Suprafaţa cercetată se află în apropierea malului sudic al lacului Băneasa1. În zonă au mai fost cercetate şi alte proprietăţi în anul 2005 şi 20062.
Au fost trasate 3 secţiuni şi 2 casete cu următoarele dimensiuni: S.1 (2 x 6 m); S. 2 (3 x 16,50 m); S. 3 (2 x 14 m); C.1 (2 x 2 m); C. 2 (2 x 2,50 m).
Descrierea situaţiei stratigrafice:
Trebuie menţionat că suprafaţa acestui teren a fost puternic afectată de lucrările de construcţie efectuate în apropiere. Astfel stratul vegetal, cu o grosime ce variază între 0, 10 - 0,15 m, a fost acoperit de o depunere de pământ galben, moloz şi gunoaie cu grosimea de 0,20 - 0,25 m.
Imediat sub nivelul vegetal apare un pământ cenuşiu gălbui, compact gros 0,30/0,35 m. Locuirea de epoca bronzului a fost surprinsă în cele trei secţiuni, dar la adâncimi diferite şi grosimi variind între 0,10 şi 0,30 m faţă de nivelul actual de călcare. Acest fapt a fost determinat de existenţa unei pante orientate N-S, care cobora către lac.
În următorul strat, de culoare brun-închis, compact, care măsura 0,30 - 0,35 m, au apărut materiale arheologice de factură Latène;
Solul steril din punct de vedere arheologic (lut galben), începe la aprox. -1 m.
Adâncimea maximă de săpare atinsă, a fost de -1,20 m.
Rezultatele cercetării:
Au fost surprinse un complex de locuire din epoca bronzului3 (Cpl. 1), atribuit culturii Glina şi o locuinţa de epocă Latène4 (Cpl. 2).
Din strat au fost recoltate numeroase fragmente ceramice atribuite ambelor epoci menţionate, dar şi câteva datând din eneolitic. Acestea din urmă (8 la număr) găsite în S 2, în acelaşi strat, sunt lucrate din pastă foarte fină cărămizie. La unul dintre fragmente se mai păstrează slipul puternic lustruit şi slabe urme roşietice, posibil de la pictură cu grafit. Din punct de vedere cronologic ele aparţin unei locuiri eneolitice, foarte probabil de tip Boian sau Gumelniţa.
Epoca bronzului
Urme de locuire din epoca bronzului au fost găsite în S. 2. Fragmente ceramice specifice epocii bronzului au început să apară de la ad. de -0,30 m, numărul lor înmulţindu-se considerabil între -0,40-0,60 m. Ca obiecte nu s-a descoperit decât o fusaiolă din lut fragmentară. Un fragment ceramic sugerează un car miniatural din care se păstrează o latură scurtă şi două colţuri, însă nu prezintă orificii pentru osii.
Nu s-au găsit structuri clare de locuire. Nu au fost înregistrate bucăţi de chirpici, s-au găsit în schimb 23 de fragmente de miez de vatră, puternic corodate. Alte două bucăţi de vatră păstrează crusta şi au o grosime de 5 cm.
Un singur complex (Cpl. 1), format dintr-o aglomerare de fragmente ceramice, dintre care cele mai multe de la vase sparte pe loc, a apărut în zona caroului 4, din S 2.
Complexul măsoară cca. 3 m pe direcţia N-S şi cca. 2,5 m E-V. În colţul de NV al caroului 4, sub câteva fragmente ceramice, a apărut o grupare de pietre mici de râu, iar aprox. în centrul complexului, printre cioburi, au fost observate fragmente de oase calcinate (max. 5 mm) şi urme de cărbune. În zona complexului nu s-au găsit bucăţi de chirpici, doar cinci fragmente de vatră, dintre care două cruste cu o grosime de cca. 1,5 cm.
Din complex au fost adunate 255 fragmente ceramice, majoritatea fiind cioburi cărămizii lucrate din pastă grosieră cu multe pietricele în interior şi pe ambele suprafeţe. Ceramica fină, având ca degresant nisip, este puţin numeroasă şi de regulă arsă în mediu reducător. Ca forme au putut fi reconstituite în desen vase de mari dimensiuni (amfore şi vase cu deschiderea în formă de pâlnie) lucrate din pastă grosieră şi decorate cu şiruri de găuri-buton sub buză, crestături pe buză, şiruri de alveole pe gât, sau brâuri alveolare pe diametrul maxim. Din pastă mai fină au fost lucrate cupe, căni şi castroane, unele prevăzute cu tortiţe sau torţi în bandă lată şi decorate de regulă cu proeminenţe conice.
Atât ceramica cât şi tipul de locuire sunt tipice pentru bronzul timpuriu, respectiv pentru ceea ce este cunoscut drept cultura Glina, a cărei prezenţă în zona Băneasa Lac este frecventă5.
Epoca Latène
Complexul 2/S. 3, C. 1 şi C. 2
Locuinţa a fost suprinsă la ad. de -0,40 m faţă de nivelul actual de călcare, în carourile 5-7. Deşi s-au practicat două casete, conturul locuinţei nu a putut fi surprins în întregime datorită culorii şi texturii uniforme a solului în suprafeţele deschise. Partea de V a locuinţei a fost afectată de săparea unui şanţ lat de 0,30/0,35 m, şanţ surprins pe profilul de S. Dimensiunile înregistrate sunt de 2 m (pe profilul de S) x 1,10 m (în grund S.3). Forma în plan a locuinţei este cel mai probabil patrulateră. Adâncimea de săpare era la -0,90/-0,95 m faţă de nivelul actual de călcare, ceea ce permite identificarea acestui complex drept o locuinţă adâncită. Umplutura este puternic pigmentată cu cărbune şi arsură. Nu a fost surprinsă nici o instalaţie de foc. Inventarul locuinţei este constituit din numeroase fragmente ceramice.
Ceramica din Cpl. 2 constă din pereţi de la vase cu pereţii drepţi, din pastă cărămizie sau cenuşie, lucrate cu mâna sau la roata înceată, o toartă de căţuie din pastă grosieră cu pietricele ca degresant, fragmente de pereţi de vas cu apucători conice şi brâu alveolat care prin orientarea în jos plasează ceramica în faza timpurie a culturii geto-dacice, fragmente de vas cu pereţii drepţi, un fund inelar de oală lucrată la roată înceată.
Dintre fragmentele de vase descoperite în strat menţionăm unul de strecurătoare lucrată cu mâna, o căţuie precum şi câteva de factură elenistică, un fund de amforă şi o toartă de căniţă - import precum şi un fragment de perete de vas de mici dimensiuni, bitronconic - imitaţie.
Ceramica de factură Latène precum şi locuinţa descrisă îşi găsesc bune analogii în aşezările de la Radovanu6 şi Vlădiceasca7, ceea ce ne asigură o datare între sfârşitul sec. III a.Chr şi începutul sec. I a.Chr.