Cercetarea arheologică din acest punct s-a desfăşurat anul acesta în două etape, care vin să completeze informaţiile obţinute în campaniile anterioare din anul 2005, respectiv 2006. Obiectivul principal al cercetării efectuate de specialiştii Muzeului Municipiului Bucureşti, a fost acela de a repera eventualele construcţii cunoscute din documente şi de a cerceta cimitirul din jurul bisericii. În campania din a...nul 2005, a fost cercetată o suprafaţă din curtea bisericii, de pe partea sudică, când au fost descoperite 100 de morminte. Descoperirile sunt reprezentate de cruci din piatră, lespezi funerare, obiecte de podoabă, piese vestimentare, monede, care indică folosirea cimitirului în sec. XVIII-XIX1. În anul 2006, s-a realizat un sondaj în interiorul bisericii, între naos şi pronaos. Cu această ocazie au fost descoperite 9 morminte, dintre care unul era depus într-o criptă amenajată din cărămidă. Scheletul a fost descoperit într-o stare de conservare şi reprezentare foarte proastă, resturile osteologice având o consistenţă poroasă şi o culoare brun-roşiatică cauzată probabil de oxizii de mangan rezultaţi din condiţiile de zacere (grad de umiditate ridicat)2. Au fost identificate atât elemente ce aparţin scheletului cranian (cutia craniană – fără occipital, orbite fragmentare, maxilar şi mandibulă – absent bilateral ramul vertical), cât şi elemente ce aparţin segmentului postcranian, reprezentat numai prin diafizele femurale stângă şi dreaptă. Subiectul aparţine sexului feminin pentru că posedă: pereţi cranieni relativi subţiri, orbite rotunjite (gradul -2), menton puţin proeminent (gradul -1) şi femure subţiri, scurte, cu suprafaţă netedă, rotunjită şi gracilă, cu linea aspera slab reprezentată3. Vârsta la deces a subiectului a putut fi estimată pe baza a patru M1 (doi superiori şi doi inferiori). Conform gradelor de uzură ale acestora (5+), individul avea o vârstă în jurul valorii de 39 ani4, deci aparţinând unui maturus5. Din punct de vedere patologic, a fost surprinsă o carie la nivelul Pm2 drept. În luna martie 2008 s-a continuat săpătura din anul 2005, pe latura sudică din curtea bisericii. Au fost descoperite 29 de morminte, atribuite după obiectele de inventar şi monedele descoperite, cimitirului mahalalei Udricani. În cursul lunii august s-a săpat în interiorul bisericii: s-a lucrat în sistem de casete (şapte), dispuse în altar, naos, pronaos şi pridvor. Cu această ocazie, în pridvor, au mai fost descoperite încă 3 morminte: dintre acestea, M13 (mormintele din interiorul bisericii au fost numerotate separat de cele descoperite la exterior) se datează în sec. al XIX-lea. Pridvor Tot în pridvor în SG, sub pavajul de cărămizi (vechiul nivel de călcare), în colţul nord-vestic, sub M10, a fost descoperită o amenajare închisă-casetă zidită. Partea inferioară a casetei, se găseşte la -0,54 m faţă de nivelul de călcare din pridvor. Dimensiuni maxime: E-V = 1 m; N-S = 0,76 m. Dimensiuni minime: E-V = 0,93 m; N-S = 0,70 m. Grosimea pereţilor (inclusiv mortarul exterior): cel sudic este între 0,20-0,21 m iar cel estic între 0,15-0,17 m. Bolta are G =0,13-0,14 m (inclusiv mortarul exterior). Bolta aplatizată este alcătuită din două şiruri de cărămizi care pornesc unul de pe peretele sudic şi celălalt de pe peretele nordic al casetei (în zona spărturii). În capătul vestic observăm dispunerea cărămizilor tot pe cant dar invers faţă de cele descrise anterior. Aici sunt şapte rânduri de cărămidă vizibilă. Interiorul casetei are dimensiunile de 0,66 m (latura V-E) şi 0,43 m (latura estică). Înălţimea la cheia bolţii plate este de 0,30 m. Dimensiuni cărămizi: 25 x 13 x 4 cm; 23 x 12 x 4 cm; 27 x 14 x 4 cm; 24 x 12 x 4 cm. Stratul de mortar prezintă următoarele grosimi: 2-2,5 cm; 1,5 cm; 3-3,5 cm (pe extradosul bolţii plate). Feţele exterioare ale pereţilor (de E şi de S) sunt foarte neglijent executate (acoperite cu mortar). Au fost executate în grabă - nu se observă nici o grijă în ceea ce priveşte construcţia ei. Caseta este înclinată de la V la E, foarte probabil în urma tasării umpluturii pământului de la groapa lui M10. Sunt aproximativ 0,15-0,20 m între baza casetei zidite şi oasele din mormânt. Deasupra evazării fundaţiei zidului vestic al pridvorului, baza casetei se află la 0,45 m şi la 0,65-0,66 m faţă de nivelul săpat. În momentul în care s-a început golirea, s-a constatat existenţa unei umpluturi de pământ negru cu multe bucăţi de mortar, care indică faptul că, pe interior această amenajare a fost tencuită. Au fost descoperite mai multe fragmente de mortar cu urmă de frescă, de culoare maro. În partea superioară exista o depunere formată din numeroase recipiente ceramice, castroane, borcane şi multe vase de sticlă (de dimensiuni mici, mijlocii şi mari), un fragment de candelă dar şi sticle de băuturi, pahare, fiole medicale dar şi faianţă, toate databile în sec. XIX. Pronaos Acest zid este paralel cu zidul dintre naos şi pronaos şi prezintă o lungime de 3,20 m şi o înălţime de 0,25 m. Distanţa faţă de peretele de N al pronaosului este de 2,20 m. Pe ultima asiză din zid cărămizile sunt dispuse pe lung (20 cărămizi). Dimensiuni cărămizi: 26 x 14,5 x 3,5 cm; 14 x 4 cm; 13,5 x 3,5 cm. Naos Între pronaos şi naos, pe latura de S, se găseşte o criptă zidită (dezvelită prima dată cu ocazia campaniei din anul 2006, dar cercetată integral în anul 2008), al cărui perete sudic se găseşte la 0,20 m faţă de pilastrul sudic; peretele vestic se găseşte la 0,50 m faţă de fundaţia coloanelor dintre naos şi pronaos; peretele nordic se află la 0,65 m faţă de profilul central iar peretele estic se găseşte la 1,40 m faţă de umărul sud-vestic. Dimensiuni criptă: Lungimea: latura mare la exterior = 2,20 m (latura mare N la exterior este uşor arcuită, probabil datorită presiunii pământului); latura mare la interior = 1,90 m. Lăţimea laturii scurte E: 0,70 m (la exterior) şi 0,45 m (la interior). Lăţimea laturii scurte V: 1 m (la exterior) şi 0,75 m (la interior). Cripta a fost descoperită la -0,25 m, faţă de nivelul actual de călcare. Observăm că pe toată suprafaţa dintre peretele sudic al criptei şi zidul sudic dintre pronaos şi naos se află un pavaj din cărămidă. Acesta constă dintr-un strat de mortar gros de 3-4 cm peste care se află un rând de cărămizi cu următoarele dimensiuni: (28/14/4,5 cm; 27,5/13,5/4 cm. Cota nivelului de călcare al pavajului se găseşte la 0,70 m faţă de faţa superioară a evazării fundaţiei absidei sudice. Astfel, pavajul este aşternut imediat peste nivelul fundaţiei bisericii. Mai trebuie menţionat că, de la nivelul de călcare al pavajului până la ultima asiză de cărămizi a criptei este h = 0,35 m. Pavajul a fost amenajat doar pe două laturi. Cripta era deranjată, ultima asiză găsindu-se la 0,95 m faţă de nivelul actual de călcare. Având în vedere cotele, se poate spune că a fost amenajat curând după terminarea bisericii. Masa Altar L = 1,35 m dintre care piciorul îngropat (baza) = 50,5 cm, iar piciorul propriu-zis, care este buciardat = 85,5 cm. Piciorul, este un octogon neregulat cu lăţimile 35/36 cm, iar laturile mari 26,5 cm. Teşitura = 6,5 cm. La partea de sus, un racord, un segment de cerc = 7-8 cm înălţime. Partea superioară 34,5/34 cm iar la mijloc prezintă un orificiu pătrat având 6,5/6,5 cm şi adâncimea de 5,5 cm. Piciorul a fost prins într-un postament de cărămizi (27 x 15-16 x 4 cm; 27,5 x 15,4 x 3,5 cm). Între cărămizi stratul de mortar are o grosime de 3,5 cm. Piciorul: maxim = 43 cm; minim = 38 cm. Au fost descoperite pe parcursul celor patru campanii un număr de 102 monede, între care 57 europene6 şi 45 emisiuni ale Imperiului Otoman7. Majoritatea descoperirilor monetare fac parte din contexte funerare. Materialul numismatic acoperă o arie cronologică mare (sec. XVI-XIX). În realitate datarea monedelor ne dovedeşte că unele dintre acestea au fost refolosite mult timp după momentul emiterii, după cum rezultă din analiza obiectelor de podoabă şi a accesoriilor vestimentare, dar şi din informaţiile rezultate din studiul istoric referitor la biserica. Cercetările ulterioare pe care specialiştii MMB le vor desfăşura în acest punct se vor axa pe zona exterioară bisericii.