Cercetările arheologice de la Bumbeşti Jiu "Gară" s-au desfăşurat în perioada 4 -28 iunie, atât în interiorul castrului cu zid de piatră, cât şi în vicus-ul militar, la sud de castru. Cercetările arheologice au fost precedate de prospecţii magnetometrice efectuate de firma GEI PROSECO SRL din Bucureşti, condusă de dr. Florin Scurtu, care a suportat şi o parte din cheltuieli. Mâna de lucru a fost asigurată de... Primăria oraşului Bumbeşti Jiu. În interiorul castrului, în zona de nord, au fost trasate trei secţiuni, orientate N - S, perpendicular pe via pretoria, având ca scop identificarea unor construcţii. Secţiunea S 1/2002 cu dimensiunea de 21 x 2 m s-a trasat la cca. 5 m est de malul Jiului care a erodat mai mult de două treimi din castru. În carourile trei şi patru a apărut, perpendicular pe secţiune, la adâncimea de -0,15 m faţă de nivelul de călcare, un zid din piatră de râu fără legătură de mortar. La distanţa de 0,66 m a apărut un alt zid paralel cu primul, executat în aceeaşi tehnică, ele având o lăţime medie de 1,45 m. Un şir de pietre mari de râu face legătura între cele două ziduri în partea vestică. În caroul 17 apare un alt zid din piatră de râu, de dimensiuni mai mici, având o lăţime de 0,40 m, puternic deranjat de lucrările agricole. Materialele arheologice descoperite în această secţiune sunt numeroase şi variate, majoritatea fiind fragmentare, cărămizi, ţigle, olane, vase de uz casnic lucrate la roată ori la mână (de culoare roşie, cenuşie sau neagră), sticlă, metal (piroane, elemente de balama, piese de harnaşament, vârf de suliţă, monedă din bronz ilizibilă etc.), precum şi o lamă de silex. Descoperirea cea mai importantă din această secţiune o constituie un tezaur monetar roman din argint alcătuit din 92 de piese, ce a ieşit la iveală în caroul 8 la distanţa de 0,38 m faţă de profilul vestic şi la adâncimea de 0,40 m. Acesta este compus din 87 de denari şi 5 antoninieni, acumulat în perioada împăraţilor Septimius Severus - Gordian al III-lea, perioada maximă de acumulare fiind în timpul împăratului Severus Alexander. El este unul dintre puţinele tezaure din Dacia romană ascunse în interiorul castrelor în timpul invaziei carpilor (jumătatea secolului al III-lea p. Chr.). Secţiunea S 2/2002, având dimensiunile de 10 x 2 m s-a trasat la 0,50 m est de S 1/2002. În caroul 4 apare zidul ce se continuă din secţiunea anterioară, fiind însă puternic deranjat şi având o lăţime de cca. 3 m. La nord de acesta, în imediata sa apropiere (caroul 6), s-a constatat existenţa unei podele din lut galben, bine făţuită, la adâncimea maximă de 0,46 m. În caroul 8 a ieşit la iveală o aglomerare de pietre de râu de dimensiuni mici. Materialele arheologice sunt mai sărace decât în secţiunea anterioară şi constau din fragmente de cărămizi, ţigle, olane, sticlă, vase şi piroane. Secţiunea S 3/2002 cu dimensiunile de 10 x 2 m, s-a trasat la 2,90 m est de S 2/2002. În carourile 3-5 apar fundaţiile unui zid, executat în aceeaşi tehnică ca şi cele precedente, puternic deranjat. Aici s-a descoperit mai multe fragmente de chirpic cu urme de nuiele, fapt ce demonstrează existenţa unor construcţii anexe. În caroul 6, ca şi în secţiunea precedentă, însă la o adâncime mai mare (0,68 m), apare aceeaşi podea din lut galben, bine făţuit. Materialele arheologice constau în principal din fragmente de materiale de construcţie şi de vase de uz casnic. În urma prospecţiunilor magnetometrice s-a efectuat un sondaj şi în zona vicus-ului militar, la cca. 300 m sud de castru, unde s-a trasat o secţiune S. 4/2002 cu dimensiunile de 10 x 2 m, orientată NE – SV. S-au descoperit mai multe fragmente de vase lucrate la roată ( de culoare roşie şi cenuşie), sticlă, un piron de dimensiuni mici şi un vârf de săgeată. În carourile 7 şi 8 au apărut, la adâncimea de -0,20 m, câteva fragmente de chirpic. În ceea priveşte stratigrafia, în general ea este asemănătoare în toate cele patru secţiuni. Între 0 şi -0,10 m se află stratul vegetal, între -0,10/-0,15 şi -0, 55/-0,70 m este stratul arheologic roman, iar de la -0,70/-0,75 m stratul steril.