arheologice de la Bumbeşti-Jiu Gară s-au desfăşurat în perioada 5-30 iulie, atât în interiorul castrului cu zid de piatră, cât şi în vicus-ul militar aflat în imediata apropiere a fortificaţiei. În interiorul castrului s-a deschis o singură secţiune S1/2004, la 3 m V de S1/2002, paralelă cu cele din campaniile precedente1, orientată N-S cu dimensiunile de 24x2 m. Între carourile 9-13 s-au reperat urmele unu...i drum executat din piatră de râu care făcea legătura între via principalis şi via sagularis în praetentura sinistra de pe latura de E a castrului. Drumul avea o lăţime de 3,20 m fiind flancat de rigole din piatră de râu de 0,40 m. Pe mijloc erau dispuse pietre mari de râu care marcau curbura convexă a drumului. Aceste pietre suprapuneau un strat de pietriş gros de 0,10 m. În caroul 2, la –0,72 m s-a descoperit o oală din lut, întreagă, modelată la roată într-un context de arsură care măsura 0,5x1 m. În caroul 18, la –0,8 m a apărut partea superioară a unei amfore de mari dimensiuni (se mai păstrează pe o înălţime de 0,6 m, având diametrul interior al gurii de 0,11 m, ea aparţinând tipului VI, după tipologia lui Gh. Popilian2), iar în interiorul amforei s-a descoperit un fragment dintr-un vas ceramic de culoare neagră, iar lângă ele, la adâncimea de 1,52 m, o aplică din bronz de tip clopoţel. Cele două vase se aflau probabil într-un mic depozit, 1,5x1,2 m, delimitat de pereţi din nuiele cu chirpic, aici descoperindu-se mai multe fragmente de chirpic. Inventarul arheologic recuperat din S1/2004 constă în principal din materiale de construcţie (cărămizi, ţigle, olane, piroane, balamale), fragmente de vase de uz casnic, din ceramică (oale, capace, castroane, farfurii) de culoare neagră, cenuşie sau cărămizie, realizate la roată, fragmente de sticlă, o cheie şi ţinte pentru încălţăminte din fier. De asemenea, au fost descoperite două cărămizi fragmentare care aveau imprimate ştampila CIVC (varianta cu litere inversate), o bilă de praştie şi jumătate dintr-o măciucă din piatră (două loburi). Materialul numismatic este reprezentat de trei monede de bronz (un sesterţ din timpul împăratului Marcus Aurelius [Av. IMP. M. AN(TONIVS) AVG, Rv. COS…, zeiţa Victoria în picioare, spre dreapta, anii 173-174], celelalte două, un sesterţ şi un as fiind ilizibile) şi un denar de argint emis de împăratul Antoninius Pius (Av. ANTONINVS PIVS AVG. P.P. şi Rv. XII TRPOT COS IIII, zeiţa Fortuna în picioare, spre dreapta, ţine în mâna dreaptă un caduceu, iar în stânga cornul abundenţei, anii 149-150). Stratigrafia secţiunii este următoarea: între 0–0,12 m se află stratul vegetal actual; între -0,12–0,72/1,52 m este stratul arheologic roman, iar de la –0,72/1,52 m începe stratul steril din punct de vedere arheologic. Secţiunea S2/2004 s-a trasat la 10 m SE de S2/2002 având dimensiunile de 10x2 m şi orientarea N-S. Aceasta nu a reliefat nici un element care să indice existenţa unor eventuale construcţii. Piatra de râu găsită la adâncimi diferite avea o dispunere aleatorie fiind cel mai probabil antrenată în pământ în urma lucrărilor agricole efectuate în epoca modernă. Materialul arheologic recuperat este reprezentat de ceramică fragmentară de culoare cărămizie care provine de la vase realizate la roată şi de la materiale de construcţie (cărămizi şi ţigle). Stratigrafia acestei secţiuni este similară celor din campaniile precedente: între 0–0,12 m se află stratul vegetal; între -0,12–0,3/0,4 m este stratul de cultură roman, iar de la -0,3/0,4 m începe stratul steril din punct de vedere arheologic.