Castrul roman cu zid de piatră de la Bumbeşti Jiu, punctul Gară se află la 2,5 km S de oraşul Bumbeşti Jiu, judeţul Gorj şi 1 km V de malul stâng al râului Jiu. Fortificaţia se află pe un platou la altitudinea de 430 m, pe cca. 14 ha (inclusiv vicusul militar), având următoarele coordonate: latitudine 45º10', longitudine 23º23'. Primele cercetări au avut loc aici în anul 1897, fiind conduse de GrigoreTocilescu,... apoi reluate de C.S. Nicolăescu-Plopşor, în 1937 şi din 1956 (cu mici întreruperi până în 1981) de Grigore Florescu şi Exspectatus Bujor. Din 1982 până în 1994 cercetările au fost continuate de col. Christian Vlădescu, iar după 1994 şi în prezent de un colectiv de la Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” din Târgu Jiu, condus de Vasile Marinoiu. Obiectivele cercetării au avut drept scop atât investigarea edificiilor şi căilor de acces din interiorul castrului cu zid de piatră de la Bumbeşti Jiu, cât şi conservarea şi punerea în valoare a acestui sit arheologic. Cercetările arheologice de la Bumbeşti Jiu - Gară s-au desfăşurat în anul 2005 în interiorul castrului cu zid de piatră, în praetentura sinistra, acolo unde am mai trasat şi în anii precedenţi alte câteva secţiuni. Acum s-au trasat două secţiuni, S1 la 0,50 m V de S1/2004 şi S2 la 0,80 m E de S1/2004, orientate N-S şi având dimensiunile de 22 x 2 m şi respectiv 15 x 2 m. Între c. 9 şi 13 s-a reperat drumul ce făcea legătura între via principalis şi via sagularis, drum mai bine păstrat în S2 decât în S1. Drumul era executat din piatră de râu pe un strat de pietriş, uşor convex la mijloc, fiind flancat de rigole din piatră de râu cu o lăţime de 0,40 m. În S1/2005 drumul se mai păstrează pe o lăţime de 1,40 m, iar în S2/2005 acesta are lăţimea de 2,62 m, comparativ cu lăţimea de 3,20 m surprinsă în secţiunea S1/2004. Acest fapt se datorează acţiunii antropice de-a lungul timpului, mai ales lucrărilor agricole din sec. XIX. În secţiunea S1/2005, de o parte şi de alta a drumului, s-au descoperit numeroase fragmente de materiale de construcţie (cărămizi, olane şi ţigle), trei piroane, două balamale un fragment de cuţit, un vârf de lance (toate din fier), un fragment de cute pentru ascuţit, o monedă de bronz ilizibilă, o mărgea de culoare verde şi fragmente ceramice de vase de uz casnic, lucrate la roată (de culoare roşie şi cenuşie), dar şi cu mâna (de culoare neagră). În secţiunea S2/2005 au fost descoperite fragmente de cărămizi, ţigle şi olane, fragmente de sticlă, piroane două ţinte, o cheie, un pillum, un vârf de săgeată piramidal, un vârf de suliţă (toate din fier), un pandantiv de bronz (probabil de la un vârf de coif), o bilă din metal alb, fragmente ceramice de vase de uz casnic, de culoare cenuşie şi roşie (fructiere, străchini, farfurii, oale, amforete) şi un denar emis de împăratul Lucius Verus pentru soţia sa Annia Lucilla în perioada anilor 164-169, descoperit la adâncimea de 0,42 m: Denar, Ag ?, avers- LVCILLAE AVG ANTONINI AVG F, revers- VESTA- diametrul 16-18 mm, greutatea 3,03 g1. Din punct de vedere stratigrafic, prima secţiune, S1/2005 are următoarea situaţie: - între 0 şi -0,16 m se află stratul vegetal actual; - între -0,16 şi -0,52 m este stratul arheologic roman - de la -0,52 m începe stratul steril din punct de vedere arheologic. Cea de-a doua secţiune, S2/2005 prezintă următoarea situaţie stratigrafică: - între 0 şi -0,20 m este stratul vegetal actual; - între -0,20 şi -0,70 m se află stratul arheologic roman; - de la -0,70 m începe stratul steril din punct de vedere arheologic. Castrul şi vicusul militar de la Bumbeşti Jiu - Gară se datează în sec. II-III p.Chr, materialele arheologice descoperite în acest an fiind din perioada 106–170. În ceea ce priveşte conservarea şi protejarea acestor vestigii, propunem primăriei oraşului Bumbeşti Jiu, căreia îi aparţine acest domeniu public, să interzică păşunatul vitelor în interiorul castrului cu zid de piatră, deoarece animalele distrug fundaţiile construcţiilor descoperite în acest perimetru.