Castrul roman cu zid de piatră şi cel cu val de pământ de la Bumbeşti Jiu, punctele “Gară” şi “Vârtop” se află la 2,5 km şi respectiv 1,5 km S de oraşul Bumbeşti Jiu, şi la cca. 1 km E de malul stâng al râului Jiu. Cele două fortificaţii se află amplasate pe câte un platou, la altitudinea de 430 m, pe cca. 20 ha (inclusiv vicusurile militare), având următoarele coordonate: latitudine 450 10' , longitudine 230 2...3' . Primele cercetări au avut loc aici în anul 1897, fiind conduse de Grigore Tocilescu, apoi reluate în 1937 de C. S. Nicolăescu Plopşor şi din 1956 până în 1981 (cu mici întreruperi) de Grigore Florescu şi Exspectatus Bujor. Din anul 1982 până în 1994 cercetările au fost conduse de col.dr. Christian Vlădescu, iar după 1994 şi în prezent de un colectiv de la MJ Gorj, având ca responsabil ştiinţific pe Vasile Marinoiu, directorul instituţiei şi doctor în arheologie din anul 2002. Bumbeşti-Jiu “Gară”. (intramuros). Obiectivul cercetării a avut drept scop investigarea edificiului şi a căilor de acces din interiorul castrului cu zid de piatră de la Bumbeşti-Jiu Gară. Campania de anul acesta a vizat în continuare praetentura sinistra unde s-a trasat o secţiune S1/2006 cu dimensiunile de 14x2 m, orientată N-S la 0,50 m V de S1/2005. Ca şi în campaniile desfăşurate în anii anteriori, în carourile 9-13 s-a profilat drumul care realiza legătura între via principalis şi via sagularis. Drumul, a cărei lăţime măsoară aici 3,20 m, era executat din piatră de râu dispusă pe un strat de pietriş, uşor convex la mijloc pentru a asigura scurgerea apelor pluviale. La margini era flancat de rigole de piatră cu lăţimea de 0,40 m. Inventarul arheologic descoperit în S1/2006 este reprezentat de materiale de construcţie din ceramică (ţigle, olane cărămizi) şi fier (5 piroane), vase ceramice de uz comun, fragmentare (castroane, oale, ulcioare, etc.) lucrate la roată, fragmente de amfore, piese de gospodărie (o cheie şi un cuţit din fier), piese de harnaşament din bronz (un distribuitor de curele) şi fragmente de sticlă. Din punct de vedere stratigrafic, S1/2006 prezintă următoarea situaţie: 0 -0,12 m - strat vegetal actual -0,12 -0,62 m - strat arheologic roman - de la -0,62 m începe stratul steril din punct de vedere arheologic. Bumbeşti-Jiu “Gară”, extramuros (vicus -ul militar) În vicus-ul militar de la Bumbeşti-Jiu “Gară” s-a trasat o secţiune S2/2006 cu dimensiunile de 5 x 2 m, orientată N-S, situată la 100 m NE de castru, într-o zonă afectată de lucrări de înlocuire a unui transformator electric de medie tensiune şi a doi stâlpi de ciment ce alimentează cu energie electrică o balastieră din apropierea sitului arheologic. Ulterior, această secţiune a fost dezvoltată cu o casetă trasată spre V care măsoară 2,50 x 2,40 m. În carourile 2-3, la -0,68 m faţă de nivelul actual de călcare s-a profilat un cuptor de ars ceramică cu pilon central. Camera de foc a fost săpată în pământul viu având o formă rotundă. Pilonul central care măsoară 0,59 m era executat din pământ cruţat. Pereţii interiori ai camerei de foc precum şi pilonul central au fost lutuiţi. Alimentarea camerei de foc cu combustibil se realiza printr-o gură de cuptor orientată pe direcţia NV şi are dimensiunile de 0,76 x 0,70 x 0,46 x 0,30 m, păstrându-se pe o înălţime de 0,21 m. Placa perforată unde se depuneau, vasele era susţinută de pilonul central. Grosimea ei măsoară 0,27 m, iar forma ei este rotundă cu diametrul de 1,36 m. Pentru circularea aerului cald, placa a fost perforată cu orificii rotunde şi ovale în număr de 26 dispuse în două cercuri concentrice. Orificiile au dimensiuni care variază între 0,05 x 0,07 m şi 0,08 x 0,14 m. Partea superioară a camerei de ardere era în formă de boltă fiind construită din lut. In jurul cuptorului, dar mai ales în faţa camerei de ardere s-a descoperit o cantitate importantă de vase ceramice de uz comun fragmentare, unele întregibile (oale, castroane, farfurii, căni, ulcioare, etc.). Tot aici s-a descoperit un tipar din lut ars care redă un leu în alergare, utilizat la decorarea vaselor cu figuri în relief. Cuptorul se încadrează tipului 1, după tipologia alcătuită de Gheorghe Popilian. Stratigrafia este următoarea: 0- 0,08 m - strat vegetal actual -0,08 -0,24 m - strat arheologic roman de culoare brună -0,24 -0,70 m - sol galben (steril) - de la -0,70 m - sol steril arheologic Bumbeşti -Jiu “Vârtop” (extramuros, în thermae) La Bumbeşti-Jiu Vârtop, în termele castrului a fost trasată o singură secţiune, S1/2006 orientată E-V, având dimensiunile de 13,50 x 1,10 m . Trasarea secţiunii a avut drept scop decopertarea laturii sudice a uneia dintre încăperile thermae-lor de la Bumbeşti-Jiu Vârtop, cercetată de noi în anii anteriori. Astfel, s-a trecut la secţionarea unui martor lat de 2m, menţinut între două secţiuni investigate în urma cercetărilor arheologice din anii 1999-2000. S1/2006 a fost trasată la 0,45 m N de S1/2000 şi la 0,45 m S de S1/1999. Zidul s-a profilat între carourile 3-9, la ad. de 0,60 - 0,64 m faţă de nivelul actual de călcare. Ca şi celelalte laturi şi această fundaţie a fost executată din piatră de râu legată cu mortar de var. In caroul 5, o parte din fundaţie a fost demantelată datorită executării unui şanţ, spre sfârşitul sec. al XX-lea, de către Romtelecom. Întregită, încăperea are o formă pătrată, ale cărei laturi măsoară 5,32 m. Fundaţiile încăperii au grosimea de 0,58-0,60 m. In exterior, în partea vestică se află un pavaj executat din piatră măruntă de râu. Inventarul arheologic recuperat din S1/2006 este fragmentar fiind alcătuit din cărămizi, ţigle, olane, vase ceramice, sticla, o ţintă, un ac de cusut, o ustensilă medicală din bronz şi un piron din fier. Materialul numismatic este reprezentat de cinci monede din bronz: un sesterţ, AE?,Av. IMP[CAES NERVA TRA]IANVS AVG. RvPMTRP... COS IIII S.C, Ø 25 mm, anul 101. 1 sesterţ, AE?, Av. ilizibil, figura unui împărat Hadrianus? Rv. Zeiţa Fortuna SPQR... S.C.,Ø 25 mm. 1 sesterţ, AE, Av. [ANTONINV]S PIVS. Rv. ilizibil, Ø 25 mm. 1dupondius, AE?, Av. ANTONINVS AVG PIVS P.P. Rv. LIBERTAS AVG. IIII, anii 145-161, RIC, II, 378, Ø 30mm. Stratigrafia secţiunii este următoarea: 0 -0,10 m - strat vegetal actual -0,10 -0,50/0,80 m - strat de umplutură modernă -0,50/0,80 -1,20 m - strat arheologic roman de culoare neagră - de la -1,20 m - strat steril din punct de vedere arheologic de culoare galbenă.