Castrele romane, cu zid de piatră şi cel cu val de pământ de la Bumbeşti-Jiu, punctele Gară şi Vârtop se află la 2,5 km şi respectiv 1,5 km la S de oraşul Bumbeşti Jiu, judeţul Gorj şi la cca. 1 km E, de malul stâng al râului Jiu. Cele două fortificaţii se află amplasate pe câte un platou, la altitudinea de 430 m, pe cca. 20 ha (inclusiv vicusurile militare), având următoarele coordonate: latitudine 45010', lon...gitudine 23023' . Primele cercetări au avut loc aici în anul 1897, fiind conduse de Grigore Tocilescu, apoi reluate în 1937 de C. S. Nicolăescu –Plopşor, iar din 1956 până în 1981 (cu mici întreruperi) de Grigore Florescu şi Exspectatus Bujor, din partea IAB. Din anul 1982 până în 1994 cercetările au fost conduse de col.dr. Christian Vlădescu, de la MMN, iar după 1994 şi în prezent de un colectiv de la MJ Gorj, având ca responsabil ştiinţific pe dr. Vasile Marinoiu, directorul instituţiei. Bumbeşti-Jiu Gară (intramuros) Obiectivul cercetării a avut drept scop investigarea construcţiilor şi a căilor de acces din interiorul castrului cu zid de piatră de la Bumbeşti-Jiu Gară. Campania de anul acesta a vizat în continuare praetentura sinistra unde s-a trasat o secţiune S1/2007 cu dimensiunile de 22 x 2m, orientată N-S, la 0,50 m V de S1/2006. În c.3 şi 4 apare fundaţia din piatră de râu a unui zid, cu legătură de mortar, ce are o grosime de 0,62 m şi este orientat pe direcţia E-V. Se pare că a aparţinut unei construcţii (probabil barăcii militare descoperite în urma cercetărilor arheologice efectuate de E. Bujor în a doua jumătate a sec. XX). În c.7-11 au apărut fundaţiile aceleiaşi construcţii (baracă militară), din care s-au descoperit segmente din laturile de V, N şi de S. În interior, în partea de N-V s-a descoperit un pavaj din cărămidă. Zidurile erau realizate din piatră de râu cu legătură de mortar de var, având o gr. de 0,65 m (fundaţia de pe latura nordică). Cunoaştem doar lăţimea încăperii, care este de cca. 6 m. Dintre materialele arheologice descoperite în această secţiune amintim două monede (una fragmentară de argint - denar, emisă de împărăteasa Iulia Maesa, anii 223-226, iar a doua din bronz - dupondius, de la aceeaşi împărăteasă), materiale de construcţie (cărămizi, ţigle, olane, piroane din fier etc.), un vârf de săgeată piramidal din fier, piese de harnaşament din bronz (un distribuitor de curele), un bolţ de catapultă, din fier, un cuţit din fier, vase ceramice de uz casnic (oale, castroane, amfore ), de diferite mărimi, fragmente de sticlă etc. Din punct de vedere stratigrafic, S1/2007 prezintă următoarea situaţie: 0 -0,12 m - strat vegetal actual; -0,12 -0,62 m - strat arheologic roman; - de la -0,62 m începe stratul steril din punct de vedere arheologic. Tot în aceeaşi perioadă, s-a deschis o altă secţiune S2/2007, cu dimensiunile de 12 x 2 m, la S de principia, la distanţă de 10 m S de horrea. Nu am descoperit aici urme ale vreunei construcţii. Materialele arheologice descoperite aici constau din vase ceramice de uz casnic, fragmentare (oale, castroane, fructieră etc), ţigle, olane, piroane şi ţinte de încălţăminte din fier etc. Din punct de vedere stratigrafic, S2/2007 prezintă următoarea situaţie: 0 -0,10 m strat vegetal actual. -0,10 -0,57 m strat arheologic roman. - de la -0,57 m începe stratul steril din punct de vedere arheologic. Bumbeşti-Jiu Gară, extramuros (vicus -ul militar) In vicus-ul militar de la Bumbeşti-Jiu Gară s-a trasat o secţiune de control, S3/2007 cu dimensiunile de 15 x 1 m, orientată N-S, situată la cca. 400 m N de castrul cu zid de piatră, pe un platou, unde noi presupunem că ar fi necropola romană ce deservea castrele şi vicus-urile militare din punctele Gară şi Vârtop. Aici a apărut fundaţia din piatră a unui zid, orientat E-V, fără legătură de mortar, al unei construcţii din epoca romană. Pentru a delimita şi preciza destinaţia acestei construcţii, am deschis o casetă C1/2007, cu dimensiunile de 2,60 x 2 m, la 0,50 m E de S3/2007. Se continuă zidul apărut în S3/2007, surprins pe o lungime de 2,60 m, din care pornea un alt zid, spre N, descoperit şi acesta, pe o lungime de 2 m. Rezultă că avem o construcţie din care se conturează două încăperi. Materialele arheologice descoperite aici constau din fragmente ceramice lucrate la roată şi câteva cu mâna (o buză de urcior roman tip şaibă, buze de oale şi castroane, o toartă, olane), un fragment de cuţit din fier etc. Stratigrafia este următoarea: 0 -0,08 m - strat vegetal actual -0,08 -0,52 m - strat arheologic roman. - de la -0,52 m - sol steril arheologic Bumbeşti-Jiu Vârtop (extramuros, în thermae) La Bumbeşti-Jiu punctul Vârtop, în termele castrului a fost trasată o singură casetă C1/2007, orientată E-V, având dimensiunile de 5,40 x 2,60 m. Trasarea casetei a avut drept scop descoperirea unor noi substrucţii ce aparţineau termelor, de pe latura estică.Astfel, s-a trecut la secţionarea unui martor lat de 2,60 m, menţinut între două secţiuni investigate de noi în urma cercetărilor arheologice din anii 1997-1999. C1/2007 a fost trasată la 0,20 m N de S1/1997 şi la 0,25 m sud de S1/1999. La adâncimea de 1,50 m, faţă de nivelul actual de călcare, a apărut un canal de evacuare a apelor din terme, orientat pe direcţia NV-SE, construit din piatră de râu având la bază un pavaj de ţigle (în număr de 9 bucăţi ce coboară în trepte în direcţia S-E), iar în partea superioară, cărămizi de dimensiuni mari (0,62 x 0,22 x 00,8 m). Canalul fiind surprins pe diagonala casetei, traseul acestuia se mai păstrează pe o lungime de 5,70 (latura lungă) şi 3,50 m (latura scurtă) şi pe o adâncime de 0,25-0,32 m. De o parte şi de alta, canalul din piatră era protejat de un strat compact de nisip, ce are o grosime de 0,50 m. Caseta a fost adâncită până la 1,80 m, de unde începe solul steril arheologic. Materialul arheologic descoperit aici se compune din trei monede, din care doi sesterţi, probabil de la împăraţii Traian ( AE, Av. ?,. [T])RAIA[NVS] ?.., Rv.,...S.C..; diam. 22 - 24 mm) şi Antoninus Pius ( AE, Av..ANTONIN[VS] ?. Rv., ilizibil; diam. 20 –25 mm) şi o monedă de bronz modernă, cu nominalul de 1 creiţar ( Av., ? EIN KREUZER – 1816 şi Rv., K.K. OESTERREICHISCHE SCHEIDEMUNZE – diam. 25 mm). De asemenea s-au descoperit fragmente de ţigle, olane, cărămizi (unele întregi pentru pile, cu dimensiunea de 0,28 x 0,26 x 00,9 m), piroane din fier, vase ceramice de uz casnic de mici dimensiuni (ulcele, ulcioare cu buza treflată, castroane), imitaţii de terra sigilatta, tuburi paralelipipedice pentru circulaţia aerului cald în terme, fragmente de sticlă, din care una colorată în albastru etc. Stratigrafia casetei este următoarea: 0 -0,10/0,50 m - strat vegetal actual şi umplutură de pământ. -0,10/0,50 m –1,20/1,80 m strat arheologic roman - de la -1,20/1,80 m - strat steril din punct de vedere arheologic de culoare galbenă.