A. Vârtop. Castrul roman    Cercetările din castrul roman cu val de pământ de la Vârtop s-au axat pe delimitarea construcţiei a cărei latură de sud a fost descoperită încă din 1993. S-a executat o secţiune de 22 x 2 m pe direcţia sud-nord, perpendiculară pe colţul sud-vestic al zidului descoperit anterior, o secţiune pe direcţia vest-est de 8 x 2 m, în apropierea castrului de pe latura vestică, şi s...-a prelungit secţiunea laturii de sud a construcţiei până în apropierea căii ferate.  Cercetările au scos la iveală fundaţiile unei construcţii de mari dimensiuni, din care se mai păstrează întreagă doar latura de vest (cu o lungime de 18 m) şi porţiuni din laturile de sud (11,70 m) şi de nord (7,70 m). Latura de est nu se mai păstrează, ea fiind distrusă de construcţia căii ferate Târgu-Jiu - Petroşani.  Fundaţia construcţiei era realizată din piatră de râu legată cu mortar de var, având o grosime de 90 cm şi mergând până la o adâncime de 60 cm. S-au descoperit fundaţiile a doi contraforţi exteriori pe latura de sud, trei pe latura vestică şi unul pe latura nordică. Colţul sud-vestic este construit din patru rânduri de cărămizi suprapuse, aceeaşi tehnică fiind folosită pe latura de vest, între contraforţi, la jumătatea distanţei.  În urma acestor cercetări s-a precizat că este vorba de un horreum construit odată cu castrul, după războaiele de cucerire a Daciei de către romani, ce a funcţionat până în a doua jumătate a sec. II (datat după moneda de la Faustina Senior descoperită în 1956).  Interiorul horreum-ului este pavat cu piatră de râu de dimensiuni mici şi mijlocii, iar în partea nordică, în colţul nord-vestic s-a mai păstrat conturul unui zid din piatră fără mortar, ce a aparţinut unei încăperi interioare (3,80 x 3 m).  Au fost scoase la iveală numeroase fragmente de ţiglă, olane, cărămizi, piroane din fier, fragmente de oale, amfore etc.   Lângă zidul sudic al horreum-ului, în exterior, la cca. 1 m de acesta, s-a descoperit o groapă menajeră cu o adâncime de 1,20 m. De aici s-au recuperat numeroase resturi osteologice de animale (colţi de porci mistreţi, coarne de cervidee, oase şi măsele de cornute mari), fragmente ceramice de oale, străchini, sticlă, o verigă din bronz (diametrul 3 m), un cuţit de fier cu vârful drept cu mâner dintr-un corn de cerb şi o bilă de praştie (glandes) cu diametrul de 5 cm. Lângă zidul horreum-ului, tot în exterior, în apropierea colţului nord-vestic, s-a descoperit la 40 cm adâncime, un vârf de săgeată din fier, cu mâner tubular şi ascuţişul în formă "coadă de rândunică".  S-a executat şi un sondaj arheologic la cca. 1 km sud-vest de castrul de la Vârtop şi 50 m est de Jiu unde apăruseră la suprafaţă mai multe cărămizi romane. S-a trasat o casetă de 1,50 x 1,50 m, unde a ieşit la iveală o cutie din cărămizi romane aşezate în partea de vest, în poziţie verticală, pe două rânduri, iar fundul, tot dublu, din opt cărămizi în poziţie orizontală. Cărămizile de dimensiunile 40 x 26 x 6 cm erau legate cu pământ. Este vorba, probabil, de un fragment dintr-un mormânt roman, distrus în mare parte de lucrările agricole. Acesta era orientat est-vest, în prezent păstrându-se extremitatea vestică şi o porţiune din cutia mormântului. Dimensiunile actuale sunt: 1,10 m lăţime în extremitatea vestică şi 1,28 m în cea estică, o,68 lungimea cutiei şi 0,90 m adâncime. Nu s-au găsit urme materiale cu excepţia unor fragmente de cărbune. Această descoperire ne-ar putea duce la depistarea necropolei romane de la Bumbeşti-Jiu, necunoscută până în prezent.    B. Gară   S-a executat o secţiune de 25 x 2 m, la circa 80 m sud de castrul cu zid de piatră. Urmele materiale de epocă romană au apărut la adâncimea de 10 cm şi se continuă până la adâncimea de 70 cm. S-a descoperit un singur strat de cultură de epocă romană, databil la sfârşitul sec. II şi până la jumătatea sec. III.  Au apărut ziduri de la o construcţie romană, din piatră fără mortar, cu o vatră în interior, iar în apropierea acesteia o porţiune dintr-un drum executat din piatră de râu pe un strat de pietriş cu lăţimea de 3,30 m şi grosimea de 20 cm. Forma şi dimensiunile construcţiei vor fi definitivate în cercetările viitoare.  Dintre obiectele descoperite amintim: fragmente ceramice provenind de la străchini, oale amfore, mortaria; fragmente de cărămizi, ţigle, olane. S-au scos la iveală fragmente de sticlă, piroane din fier, o cheie din bronz şi o aplică pătrată din bronz, ornamentată cu un motiv ajurat în formă de ancoră.