Cercetările arheologice de epocă romană, de la Bumbeşti-Jiu, s-au efectuat în punctele: aşezarea civilă romană de la Vârtop şi cea de la Bumbeşti-Jiu-gară. În aşezarea civilă de la Bumbeşti-Jiu, punctul Gară, a fost trasată o secţiune S 1/1998, poziţionată în partea de nord-est a castrului cu zid de piatră, la cea 100 m de acesta şi la 20 m vest de locuinţa D, care a fost descoperită şi cercetată în anii 1990-...1991. Secţiunea a avut dimensiunile de 15 x 2 m. Cercetările au scos la iveală substrucţia unei clădiri, fără a i se preciza dimensiunile, fundaţii ce au fost deranjate de lucrările agricole din zonă. De la adâncimea de 20 cm până la 50 cm, în stratul arheologic au fost descoperite fragmente ceramice de culoare cenuşie, de la străchini si castroane, specifice ceramicii provinciale romane. Au mai fost descoperite fragmente de sticlă si piroane de fier puternic corodate, cât şi fragmente de ţiglă, cărămidă şi olane romane. În punctul Vârtop, s-au făcut cele mai importante descoperiri arheologice. A fost investigată aşezarea civilă romană de la Vârtop, situată la cea. 700 m nord de castrul de piatră de la Bumbesti-Jiu-gară unde, în anii anteriori, s-a descoperit o construcţie de mari dimensiuni compusă din 6 camere (au fost găsite monede romane de la Traian şi Hadrian, fragmente de terra sigilata, opaiţ cu inscripţia "Fortis", unelte romane - coase, seceri, foarfeci si dălţi). Aici au fost continuate cercetările arheologice din anul precedent (la 15 m est de D.N. 66 Târgu-Jiu-Petroşani, şi la 65 m sud de castrul cu val de pământ). A fost practicată o secţiune de 10 x 2 m şi a fost descoperită temelia unei construcţii romane şi două monede de bronz de la împăraţii Hadrian şi Marcus Aurelius pentru Commodus. Din secţiunea anterioară a fost deschisă o casetă cu dimensiunile de 7 x 7 m. Aici a fost descoperită o încăpere ce a aparţinut unui edificiu roman cu instalaţie de încălzire - cu hypocaustum - instalaţie ce diferă de cele cunoscute până în prezent. Au fost descoperite materiale care, probabil, provin de la substrucţia instalaţiei de încălzit, de la "pile", de asemenea, cărămizi şi ţigle cu puternice urme de arsură. Substrucţiile edificiului au apărut la adâncimea de 60-75 cm, faţă de nivelul actual de călcare. Grosimea acestor ziduri este de 65 cm, cel de vest şi sud (probabil ziduri exterioare) şi 55 cm cele de nord si est. Pe latura de vest se află pragul uşii, pietrele din construcţie fiind înlocuite aici cu cărămizi. Zidul de vest şi cel de est se continuă spre nord, ceea ce demonstrează că acest edificiu are mai multe încăperi, fapt ce se va dovedi în campaniile viitoare. Pe latura de sud, în interiorul încăperii, a fost descoperit un zid paralel cu acesta, cu o grosime de 50 cm, care este probabil de la fundaţia unui pridvor al edificiului. Materialul arheologic descoperit în această construcţie se compune din 14 monede (de bronz şi argint), emise în timpul împăraţilor Domiţian, Traian, Hadrian şi alţii. De asemenea, în aceeaşi construcţie s-au mai găsit 4 fibule din bronz: - două de tip "cu genunchi" specifice sec. al ll-lea p.Chr., iar două de bronz cu email. Fibulele "cu genunchi" au analogii la Napoca, Noricum şi în toată Dacia romană. Una din fibulele de bronz cu email are forma unui porumbel. Emailul are o culoare albastră şi roşie, uşor degradată. Cea de-a doua fibulă cu email (roşu şi galben) face parte din categoria celor zoomorfe varianta "dragon" (R. W de Feachem, Dragonesque fibulae în Antigaries Journal XXXI/1957, p. 33-44 fig. 3). Fibulele de acest tip s-au descoperit în Britania, câte una în Germania, Panonia şi Olanda. Acest gen de fibule cu email, varianta "dragon" au circulat în Imperiul Roman de la mijlocul sec. l p.Chr. până la mijlocul sec. II p.Chr. Aceste exemplare de fibule cu email în formă de pasăre şi tip "dragon" de la Vârtop - Bumbeşti-Jiu, sunt primele de acest fel descoperite în provincia Dacia romană. Tot la Vârtop -Bumbeşti-Jiu, în edificiul amintit au mai fost descoperite două geme (intalii) din piatră semipreţioasă (carneol), având gravate probabil câte un Genius, fiind primele de acest fel descoperite în nordul Olteniei. Alături de aceste obiecte pe care le-am menţionat au mai fost descoperite 4 chei (trei din fier şi una din bronz), un cuţitaş din fier, mai multe piroane din fier, cărămizi de diferite dimensiuni, olane, ţigle si fragmente de vase din sticlă.