.
Călugăreni | Comuna: Eremitu | Judeţ: Mureş | Punct: Vicusul castrului roman de la Călugăreni | Anul: 2012
Anul:
2012
Epoca:
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade:
Epoca romană
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Domestic
Tipuri de sit:
Locuire civilă;
Locuire militară
Județ:
Mureş
Localitate:
Călugăreni
Comuna:
Eremitu
Punct:
Vicusul castrului roman de la Călugăreni
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Cioată Daniel Muzeul Judeţean Mureş
Cociş Sorin Ilie Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Crişan Coralia Muzeul Judeţean Mureş
Man Nicoleta responsabil Muzeul Judeţean Mureş
Pánczél Szilamér-Péter Muzeul Judeţean Mureş
Cod RAN:
Raport:

În vicusul militar de la Călugăreni, primele cercetări s-au efectuat în 2011, aceasta fiind a doua campanie. În cadrul cercetării au fost deschise 4 secţiuni, aproximativ la 300 m distanţă de castru, secţiunile din această campanie au fost amplasate astfel încât să elucideze situaţia descoperită în campania anterioară în S2 (zona locuinţei şi a fântânii). Numerotarea unităţilor de săpătură continuă pe cele d...in campania precedentă (S1, S2, S3/2011). Complexele sunt prezentate sintetic, în urma analizei finale. Secţiunea 4 (20 x 3 m) a fost trasată în paralel cu S2, înspre vest, cu scopul de a lămuri planimetria şi dimensiunile locuinţei ale căror pereţi au fost descoperiţi în S2. În secţiunea S4 s-au conturat următoarele complexe. Complexul 06 a fost surprins în carourile 1 – 2, reprezentând o vatră-cuptor din lut ars, cu diametrul de 1m., care a apărut la adâncimea de 0,40 m, de la care se păstrează înălţimea pereţilor de 0,40 m, iar interiorul adâncit cu 0,20 m, este lutuit şi prezintă slabe urme de arsură. Complexul 07 este de mari dimensiuni, se întinde în carourile 2-10, în care se conservă urme slabe de pereţi de chirpici, cu lăţimea de 0,20-0,30 m. Un perete traversează secţiunea pe lungime, în caroul B, de la sud la nord până la m 10,60 unde se întâlneşte cu o amprentă de perete din chirpici, lată de 0,20 m. O altă urmă de perete este amplasată lângă profilul vestic, cu lăţimea de 0,20 m, în carourile 2-6, întinzându-se între vatră (complexul 06) şi o groapă de par, cu diametrul de 0,40 m, surprinsă în profilul vestic, la adâncimea de 0,60 m La adâncimea de 0,50 - 0,60 m., în caroul 5-6/C se conturează o grupare de pietre în profilul vestic cu dimensiunile de 1,20 x 0,20 m. În caroul 5-6/B, la aceeaşi adâncime a apărut o grupare de pietre, dispuse în potcoavă, care în stratul următor conturează o groapă de par, amplasată sub amprenta de perete din caroul B. Complexul 08 s-a conturat la adâncimea de 0,30 m., în carourile 11-15, pe toată lăţimea secţiunii, sub forma unei lentile mari din piatră de râu, puternic pigmentată cu bucăţi de chirpici şi material ceramic. La adâncimea de 0,60 m., lentila se îngustează dar apar pietre de dimensiuni mai mari, iar lângă profilul estic apare o amprentă de perete din chirpici, întreruptă de grupări de pietre. La aceeaşi adâncime, după îngustarea lentilei, s-a conturat o amprentă de perete, care porneşte din caroul 13/B şi intră în profilul estic în caroul 16. La adâncimea de 0,65 m., sub lentilă s-au conturat urmele fundaţiei unui zid din piatră de râu, care erau aşezate pe nivelul de călcare, fără urme de şanţ. La adâncimea de 0,70-0,80 m., în caroul 18C apare o aglomerare din pietre de râu, înspre sud cu un fragment de ţiglă. La nivelul sterilului, rămâne o groapă mare (1,60 x 0,90 m) care intră în profilul vestic. Complexul 09 reprezintă o groapă de par cu diametrul de 0,60 m, umplută cu pământ, chirpici şi fragmente ceramice, apărută la adâncimea de 0,55 – 0,60 m, în caroul 2/B, cu adâncimea totală de 0,30 m, de la nivelul de călcare. Complexul 10 reprezintă o groapă în caroul 1/A sesizată la adâncimea de 0,40 m., amplasată în colţul sud-estic al secţiunii. În profilul estic al gropii care coincide cu al secţiunii, s-au păstrat fragmente ceramice mari, provenind de la o dolia. Secţiunea 5 (15 x 3 m). Stratigrafia secţiunii este următoarea: 0 - 0,20; 0,25 m – strat vegetal; de la 0,20; 0,25 m – steril. Secţiunea a fost trasată în prelungirea S4, înspre nord, înspre râul Niraj, tocmai pentru a verifica dacă consistenţa şi culoarea gălbuie a solului reprezintă zona nelocuită a vicusului. Putem afirma că aşezarea în această zonă se întinde aproximativ 40 m de la drum la râul Niraj. Secţiunea 6 (20 x 3 m). Secţiunea a fost trasată paralel cu S2 (2011) şi S4 cu un martor de 0,50 m, aici conturându-se mai multe complexe. Complexul 12 este format dintr-un conglomerat de pietre surprins în caroul 1/A unite prin chirpici dispersat. Complexul a apărut la adâncimea de 0,30-0,40 m., dar la 0,50 m dispare cu totul. Complexul 13 reprezintă o lentilă circulară cu mult chirpici (0,70 x 0,80 m) care a apărut la 0,30 m. în caroul 2-3/B şi are adâncimea maximă de 0,40 m. Complexul 14 a apărut în caroul 4/BC ca o lentilă de pământ negru pigmentat la adâncimea de 0,30 m după care în stratul următor s-au conturat două gropi: prima care intră în profilul vestic (0,40 x 0,80 m) cu adâncimea totală de 0.50 m. şi a doua, rotundă cu diametrul de 0,40 m., cu mult pigment în umplutură. De la această groapă porneşte urma unui perete din chirpici până la complexul 15. Complexul 15 se prezintă sub forma unei lentile ovale amplasată în caroul 7-8/BC, la adâncimea de 0,30-0,40 m, cu dimensiunile de 1,40 x 0,80 m, având drept conţinut pământ negru cu mult pigment şi două pietre mari de râu. Această lentilă se adânceşte în strat 0,20 m Complexul 16 este o lentilă de chirpici cu dimensiunile maxime de 1,80 x 2,20 m, care se delimitează de la adâncimea de 0,30-0,40 m, şi care se întinde în carourile 11-14, pe toată lăţimea secţiunii. În partea nordică se continuă cu o prelungire lată de 0,60 m care intră în profilul estic. La adâncimea de 0,50-0,60 m, complexul se întinde până la capătul secţiunii, fiind format din pământ negru cu mult pigment, însă fără a prinde un anumit contur.În steril, la adâncimea de 0,80-1,10 m, apare ca o amenajare adâncită în trepte, cu diferenţe de 0,30-0,40 m, cu lăţimea de 10 m în profilul vestic şi 5 m în profilul estic. Complexul 17 este o lentilă de lut cu arsură, apărută lângă profilul vestic în caroul 9 şi este urmată de pământ negru cu pigment şi urme de arsură identice cu cele apărute şi în lentila de lut galben. Lentila galbenă are o grosime de 0,05-0,10 m. Întregul complex se adânceşte până la 1,10 m, unde apare sterilul specific zonei. Diametrul gropii formate este de 1,10 m Secţiunea 7 (20 x 3 m) este amplasată paralel cu S4 înspre vest, cu un martor de 0,50 m Complexul 18 reprezintă o lentilă de pământ negru cu mult pigment apărută în carourile 1-2/BC, cu dimensiunile de 2,00 x 1,70 m Sub stratul de pământ negru se conturează o locunţă puţin adâncită cu 0,20-0,25 m, cu gropi rotunde cu diametrul de 0,20 şi adâncite cu 0,05-0,10 m Locuinţa se continuă în afara secţiunii înspre sud şi vest. Complexul 19 este o lentilă de pământ negru cu mult chirpici, surprinsă în caroul 3/A şi reprezintă o groapă rotundă cu diametrul de 1,00 m, şi care se adânceşte cu 0,20-0,25 m. Complexul 20 este o lentilă de pământ negru cu mult chirpici, surprinsă în caroul 4/B şi reprezintă o groapă rotundă cu diametrul de 0,40 m, şi care se adânceşte cu 0,20 m Complexul 21 reprezintă o lentilă de pământ negru cu mult pigment şi piatră mare de râu, apărută în caroul 5-7/C, la adâncimea de 0,40 m La adâncimea de 0,50-0,60 m se conturează mai bine marginile complexului, fiind acum o lentilă semicirculară, care intră în profilul vestic cudimensiunile de 3,40 x 1,20 m În cadrul complexului, pe care noi îl considerăm o locuinţă, se distinge o zonă formată din piatră de rîu, care se înşiră de-a lungul profilului vestic, o lentilă de pământ negru semicirculară în care este amplasată o groapă cu mult chirpici fărâmiţat şi o zonă exterioară în care apare o groapă tot cu bucăţi de chirpici. La decopertare s-a conturat o locuinţă în trepte, cu două gropi de par pe laturi. Locuinţa se adânceşti până la 0,65 m. Complexul 22 se află în prelungirea complexului 21 şi se prezintă ca un complex de mari dimensiuni aflat în carourile 7-14, pe toată lăţimea secţiunii. Este format dintr-o lentilă de pământ gri deschis, foarte tate, amestecat cu mult pigment şi fragmente ceramice. Lentila are formă aproximativ triunghiulară cu baza în profilul vestic. La metrul 13 apare amprenta unui perete din chirpici, lat de 0,20 m care este perpendicular pe profilul vestic, şi păstrat pe o lungime de 3 m. (lăţimea secţiunii). La m. 13,70 apar două gropi de par, dispuse simetric faţă de peretele de chirpici cu diametrul de 0,20 m şi având adâncimea de 0,10 m În caroul A, pe toată lăţimea complexului sunt prezente pete consistente de chirpici, fără a putea să le atribuim o formă. La adâncimea de 0,80 toate amprentele din chirpici dispar, păstrându-se câteva complexe anexe. Complexul 22A, apărut în profilul estic în caroul 9-10A, este un cuptor din chirpici, cu diametrul de 1m., care a apărut la adâncimea de 0,80 m, de la care se păstrează înălţimea pereţilor de 0,30 m, iar interiorul adâncit cu 0,20 m, este lutuit şi prezintă slabe urme de arsură. Din interpretarea profilului vertical, se observă că urmele slabe ale pereţilor din lut ars au avut înăl-imea de 0,60m, iar lăţimea era de 0,20 m, la fel ca şi urmele păstrate în grund. Complexul 22B este format din două gropi în caroul 11/BC, una ovală, cu dimensiunile de 0,60 x 0,50 m, cu pereţii drepţi, şi adâncimea de 0,40 m, iar cealaltă de formă conică, cu diametrul de 0,65 m în partea superioară şi 0,40 m la fund şi adâncimea maximă de 0,30 m Complexul 22C este o groapă conică apărută în caroul 15A, cu diametrul în partea superioară de 1,20 m, la fund de 0,90 m şi adâncimea de 1,10 m Acestă groapă a fost umplută cu pământ negru cu foarte mult chirpici, fragmente ceramice, un opaiţ iar în partea superioară un obiect din fier, ce pare a fi un pilum. Complexul 23 apărut în profilul estic în caroul 4-5A, este un cuptor din chirpici, cu diametrul de 1,00 m, care a apărut la adâncimea de 0,70 m, de la care se păstrează înălţimea pereţilor de 0,50 m, iar interiorul adâncit cu 0,20 m, este lutuit şi prezintă slabe urme de arsură. Din interpretarea profilului vertical, se observă că urmele slabe ale pereţilor din lut ars au avut înălţimea de 0,50m, iar lăţimea era de 0,20 m În această campanie de cercetare au fost recuperate multe şi diverse materiale arheologice, cum ar fi: - Ceramică romană, care poate fi clasificată în funcţie de pastă şi nivel de ardere în mai multe categorii: vase din pastă gri–negricioasă, cu ingredienţi diverşi (mult nisip, mică), care oferă ceramicii un aspect rudimentar, vase din pastă gălbuie, poroasă, care se fărâmiţează uşor şi vase din pastă cărămizie, bine arse de o calitate superioară. Pe câteva fragmente gri – negricioase au fost identificate decoruri ştampilate, formate din rozete şi frunze. Cunoscând ceramica romană din zonă am constatat că aceste categorii ceramice au fost cu siguranţă confecţionate în atelierele, care deserveau zona, amplasate undeva în zona aşezării din apropiere. Alături de ceramica locală au fost identificate câteva fragmente caracteristice centrului ceramic de la Cristeşti, şi anume ceramică cărămizie cu angobă roşie, de o calitate superioară. Ca formă, fragmentele de vase aparţin tipurilor ceramice obişnuite: farfurii cu fundul inelar, castroane şi boluri cu fundul inelar şi buza dreaptă sau răsfrântă, marcată de caneluri, ulcioare cu o toartă sau fără torţi şi oale de diferite dimensiuni şi tipuri. O cantitate destul de mare de fragmente ceramice de factură dacică au fost descoperite în complexe închise (locuinţe şi gropi). - Materiale de construcţie din ceramică. Din această categorie au fost recuperate din nivelul de dărâmătură, din toate cele 3 secţiuni multe cărămizi, ţigle şi olane care au aparţinut construcţiilor din perimetrul vicusului. - Obiectele din fier sunt multe şi reprezentate prin cuie, piroane şi diferite îmbinări folosite în construcţii, o cheie, vârf de săgeată cu trei muchii, ţintă rotundă, lame de cuţite de diferite tipuri şi dimensiuni şi o cantitate impresionantă de bucăţi de zgură de fier, semn al unei activităţi metalurgice în zonă. - În cadrul acestei campanii au fost descoperite două monede din bronz şi un denar de argint emis de Antoninus Pius. - Fragmentele de sticlă descoperite aparţin unor vase de mici dimensiuni din sticlă transparentă. În urma acestei campanii de săpătură arheologică se pot desprinde câteva concluzii: cercetarea arheologică din anul 2012 a avut drept scop completarea cercetării din anul precedent, astfel încât au fost trasate 4 secţiuni. S4, S6, S7 cu dimensiunile de 20 x 3 m, au fost trasate paralel cu S2 pentru a determina planimetria zonei care a fost intens locuită. Astfel s-au conturat trei locuinţe de suprafaţă, una cu fundaţia pe talpă de lemn şi pari la colţuri, (complexul 18) adâncită cu 0,20-0,30 m faţă de nivelul de călcare. Suprafaţa locuinţei surprinsă în S7 este de 2x1,80 m A doua amenajare care pare să fi fost locuinţă este complexul 21, descoperită tot în S7, care se continuă şi în afara secţiunii spre vest. Perimetrul păstrat al locuinţei este de formă triunghiulară, cu laturile de aproximativ 2 m, şi cu groapă de par la colţuri. Ambele locuinţe sunt bogate în material arheologic, în special ceramică, materiale de construcţie din fier. Din prima locuinţă provine şi un denar de argint de la Antoninus Pius. În exteriorul locuinţelor au fost descoperite două cuptoare de lut, de mici dimensiuni, cu diametrul maxim de 1m., de la care se păstrează o parte din pereţii de lut ars. O altă locuinţă, de data aceasta cu pereţii din chirpici, ale căror trasee sunt clare, a fost identificată în S4 şi completează situaţia din S2, descoperită anul trecut. Locuinţa are dimensiunile de aproximativ 12 x 5 m, şi probabil mai multe încăperi, pereţii despărţitori nefiind foarte siguri. În S4 a mai fost descoperit un cuptor, cu aceleaşi dimensiuni şi caracteristici ca şi celelalte două. În apropierea acestuia s-a găsit un dolia, fragmentat, dar restaurabil. După cele două campanii de cercetare se poate deduce că locuirea în această zonă a vicusului a fost intensă, locuinţele şi instalaţiile fiind dense şi aşezate cam la 20 m distanţă de drumul care ieşea din castru.

English Abstract:

Archaeological research in 2012 aimed at completing research from previous year, so were traced 4 trenches. S4, S6, S7 with dimensions 20x3m., parallel to S2, to determine the planimetry of the area which was intensively inhabited. Thus there are three residential areas, one with wooden sole foundation on stakes at the corners, (complex 18, from 0.20 to 0.30 m deep from the walking level. Housing area captured in S7 is 2 x 1,80 m The second arrangement that seems to have been dwelling is the complex 21, discovered in S7, which continues outside trench to the west. The preserved perimeter of the house is triangular, with sides of about 2 m, and stakes at the corners. Both homes are rich in archaeological material, especially ceramics and iron construction materials. From the first home comes out a silver denarius of Antoninus Pius. Outside the house were discovered two small clay ovens, with a maximum diameter of 1m., from which keeps part of clay walls. Another house, this time with adobe walls, whose paths are clear, was identified in the S4 and S2 complete the situation discovered last year. Housing has dimensions of approximately 12 x 5 m, and probably more rooms, the partitions are not very sure. In S4 has been discovered an oven with the same dimensions and features as the other two. Near it was found a dolia, fragmented, but restored. After two campaigns can be inferred that housing in this area of the vicus was intense and the houses and facilities are located about 20 m away from the road coming out of camp. Also, the planimetry and housing area will be outlined in a future campaign, when we expand the excavations to uncover the entire area.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO