Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Opriș | Ioan | Universitatea București | |
Popescu | Raluca | Muzeul Municipiului Bucureşti | |
Raţiu | Alexandru-Mircea | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Suprafaţa cercetată: Cercetarea din anul 2017 în sectorul VII intra muros s-a desfăşurat în continuarea campaniilor anterioare şi s-a concentrat în: suprafeţele S4, S1, S3, S5, S6 şi S7 (pe latura de NE a edificiului); suprafeţele S14, S2, S10 şi S9 (în partea mediană a edificiului studiat, pornind de pe latura de NV); suprafeţele S8 şi S11 (la S de S6 şi S7, în zona mediană şi a absidei edificiului); suprafaţa... S10 (la N de S19 şi la vest de S9); suprafaţa S12 (la E de S8, la vest de S11 şi la nord de S13); suprafaţa S13 (la S de S12); suprafaţa S14 (la V de S2); suprafeţele S15-S20 (şapte suprafeţe situate în linie de-a lungul laturii sud-vestice a edificiului cu absidă); suprafeţele S21 si S22 (situate la N de S11 si S12, pe jumătatea nordică a absidei); secţiunea S23 (între latura de S a edificiului cu absidă şi curtina de S a Capidavei). Obiectiv / rezultatul cercetărilor arheologice din campania 2017: În 2017 de la Capidava, cercetările echipei coordonate de MNIR desfăşurate în sectorul VII (Fig. 1), conform protocolului de cercetare existent, au avut drept obiectiv continuarea săpăturii la obiectivul denumit „Edificiul cu absidă”1, altfel cunoscut şi sub numele de „principia de fază târzie”. Cercetarea arheologică sistematică a acestui edificiu a reînceput în anul 2013 şi a fost proiectată, conform unui plan multianual, implicând o săpătură în suprafaţă (cu carouri de 4 x 4 m, fără martori). Clădirea a fost împărţită prin mijloace topografice, mai întâi în 20, iar apoi în 28 de astfel de carouri (Fig. 3), cercetarea lor urmând a fi făcută într-o ordine prestabilită, în aşa fel încât să permită înregistrarea cât mai multor 1 Exceptând, desigur, biserica creştină de secol VI p.Chr. din colţul de N al cetăţii, acesta este singurul edificiu cu absidă (poligonală) cunoscut până în prezent la Capidava. informaţii stratigrafice posibile. Metodologie Într-o primă etapă a săpăturii din campania 2017 a fost pregătit terenul prin curăţarea săpăturilor din anii precedenţi şi trasarea unităţilor de săpătură ce urmau a fi cercetate în acest an. După faza de pregătire a terenului, a început cercetarea arheologică propriu zisă. În cadrul campaniei 2017 s-au deschis zone noi de lucru, respectiv alte 8 suprafeţe egale de 4 x 4 m şi 1 secţiune de 2 x 10 m (Fig. 4). Suprafaţa totală cercetată este de 190 mp, cu o adâncime medie de cca. 1,2 m, la care se adaugă o altă suprafaţă de 144 mp, deschisă succesiv şi cercetată în campaniile 2013-2016, unde cercetarea arheologică s-a rezumat la săparea nivelului roman timpuriu (un strat cu grosimea de cca 0,40 m). Zidurile deja cunoscute sau descoperite în cadrul acestei săpături au fost numerotate în ordinea descoperirii (Fig. 4) şi în continuarea numerotării din anul trecut: Z1-Z3 sunt zidurile vizibile la suprafaţă înainte de începerea săpăturii în anul 2013, Z4 – Z8 ziduri şi pereţi despărţitori descoperiţi în campaniile 2013-2015, iar Z9 – Z17 ziduri descoperite în campania 2016. În campania 2017 zidurile au fost numerotate de la Z18 la Z20. Absida clădirii este numerotată A1, iar pilonii de susţinere ai acoperişului pentru una dintre fazele iniţiale ale clădirii sunt numerotaţi cu P1 – P8. Metodele de înregistrare a rezultatelor săpăturii sunt cele uzuale: desen tehnic, planuri şi profiluri, la scara 1:20 cm, fotografii digitale, caiet de înregistrare a săpăturii şi pentru pachete. La începutul, în timpul şi la finalul săpăturii s-au făcut ridicări topografice succesive, ortofotoplanuri şi fotografii oblice, toate cu ajutorul unei drone, ocazie cu care s-a făcut şi modelul 3D al monumentului şi al săpăturii. Înregistrarea stratigrafiei verticale s-a realizat contextual. Descrierea unităţilor de săpătură din cadrul campaniei 2017 În campaniile anterioare (2013-2016) au fost cercetate 14 dintre suprafeţele propuse, denumite convenţional S1 – S4, în fiecare dintre acestea atingându-se nivelul de sfârşit de secol IV p.Chr. corespunzător Contextului nr. 5. În campania 2017 s-au deschis alte opt astfel de suprafeţe, numerotate în continuare S15 – S22, împreună cu o secţiune de sondaj denumită temporar S23. În adâncime, s-a convenit în cadrul echipei de cercetare atingerea şi cercetarea în noile secţiuni inclusiv a nivelul Contextului nr. 4. Suprafeţele au fost săpate succesiv, înregistrându-se atât fotografic cât şi grafic secvenţele stratigrafice de pe pofilele care ulterior au fost demontate. De asemenea, cercetarea a continuat şi în primele 14 suprafeţe, prin cercetarea nivelului inferior din epoca Principatului. Suprafeţele S4, S1, S3, S5, S6 şi S7 – sunt o suită de carouri dispuse în linie pe latura nord-estică a edificiului cu absidă. În anii precedenţi s-au cercetat nivelurile de locuire medio-bizantin, bizantin-timpuriu şi roman târziu. În cadrul campaniei 2017 am continuat prin cercetarea (într-o suprafaţă reunită a acestor casete) a nivelului roman timpuriu. Materialele descoperite sunt interesante, de amintit fiind aici mai multe fragmente de vase din sticlă, dar şi câteva elemente din bronz, aplice, pandantive şi catarame, aparţinând unui set de harnaşament militar roman. Suprafeţele S14, S2, S10 şi S9 – sunt dispuse una în continuarea celeilalte de la vest la est în partea mediană a edificiului cu absidă, pornind de pe latura de nord-vest. În campaniile precedente şi aici, la fel ca în situaţia descrisă mai sus, s-au cercetat nivelul de locuire medio-bizantin, bizantin-timpuriu şi roman târziu. Şi aici am continuat în anul 2017 prin cercetarea nivelului roman timpuriu. Ca elemente constructive de noutate menţionăm aici zidul Z17, adosat pe exterior zidului Z4, zid perimetral clădirii cu absidă; cât despre datarea în acest moment al cercetării, propunem secolul VI p.Chr. Suprafeţele S8 şi S11 – deschise paralel înspre S cu cele precedente la un şir de carouri distanţă (faţă de S6-S7); prima e situată la E de S9 şi la V de S12, fiind mărginită la V de zidul Z3 şi parţial cercetată în anii 1958-1959, când s-au săpat bordeiele medio-bizantine. În acest an s-a cercetat nivelul roman timpuriu, iar rezultatele (artefactele) au fost surprinzătoare: zeci de amfore fragmentare, veselă de masă, terra sigillata de import, obiecte din bronz fier sau os. În ciuda perturbărilor stratigrafice cauzate de bordeie, am reuşit să surprindem în această zonă partea inferioară a unei gropi menajere de mari dimensiuni, măsurând cca 15mp. Suprafaţa S10 – situată la N de S19 şi la V de S9, are o stratigrafie perturbată puternic de săpăturile din anii 1950. În mijlocul suprafeţei se află o groapă medio-bizantină, de mari dimensiuni (cu un diametru de 1,5 m şi o adâncime de peste 2 m) cercetată în anii 1950 prin golire şi foarte bine păstrată (golită) până în zilele noastre. Suprafaţa S12 – se află situată la E de S8, la V de S11 şi la N de S13. Pe suprafaţa acestui carou se intersectează absida A1 cu zidurile Z10 şi Z11. În exteriorul absidei am descoperit un nivel de locuire romano-bizantin, databil în secolul VI p.Chr. pe baza descoperirilor şi care este foarte bogat în ceramică. (Fig. 5) Suprafaţa S13 – se află situată la S de S12. În colţul de nord al secţiunii s-a descoperit un chiup fragmentar. Zidul Z11 pare a se întrerupe în această secţiune, iar cercetările ulterioare vor confirma sau nu această observaţie de parcurs. (Fig. 8) Suprafaţa S14 – se află situată la V de S2, iar cercetarea sa a început în anul 2016. În campania 2017 s-a trecut la o cercetare a nivelurilro inferioare; în partea sa vestică s-au descoperit două ziduri, din perioade diferite, ambele romanobizantine, adosate clădirii cu absidă. În contextul lui Z17 s-au descoperit două chiupuri fragmentare, secţionate în partea superioară. Unul dintre acestea este suprapus de fundaţia zidului Z20. (Fig. 5) Suprafeţele S15-S20 – Aceste şapte suprafeţe sunt situate coliniar, de-a lungul laturii de SV a edificiului cu absidă. În momentul construcţiei clădirii această zonă era situată cel mai aproape de stânca nativă, solul steril pe care este ridicată cetatea. Din această cauză straturile anterioare secolului IV p.Chr., adică momentul ridicării edificiului absidat, sunt distruse de lucrările de terasare realizate cu ocazia acestei construcţii. Tot din cauza terasării, de data aceasta una din epoca medio-bizantină, nivelurile de sec. V-VI p.Chr. sunt distruse în întregime, fapt datorat tocmai concentraţiei mari de bordeie în această zonă. Dintre elementele constructive antice s-a păstrat un zid (Z18), suprapus de fundaţia lui Z3, care poate fi pus în corelaţie stratigrafică cu materialul roman timpuriu descoperit în S8. Materialul arheologice este aproape inexistent. De menţionat sunt şi fundaţiile pilonilor P6-P8, descoperiţi în suprafeţele S18 şi S19. În această parte de S a edificiului, dată fiind sărăcia informaţiilor stratigrafice existente în zonă, am decis să efectuăm o secţiune de sondaj, denumită S23 cu dimensiunile 2 x 20 m. Aceasta din urmă se uneşte cu o parte a suprafeţei S 16, care a lăsată nesăpată intenţionat, scopul strategic fiind acela de a asigura un profil stratigrafic între curtina sudică cetăţii şi edificiul cu absidă. Suprafeţele S21 si S22 – situate la N de S11 şi S12, pe jumătatea nordică a absidei. În anul 2017 am cercetat doar nivelul medio-bizantin şi cel de secol VI p.Chr., urmând ca într-o campanie viitoare să investigăm nivelurile de locuire isnferioare. Secţiunea S23 –această secţiune leagă latura de S a edificiului cu absidă de curtina sudică a Capidavei. Descoperirile din această secţiune, aflată încă la începutul cercetării, sunt din categoria celor de epocă medio-bizantină: două resturi de bordeie, cu vetre şi pereţi amenajaţi pe interior cu piatră spoliată din clădirile romane aflate în ruină. (Fig. 7-8) Materialul arheologic descoperit şi elemente de datare Artefactele descoperite în cadrul campaniei din anul 2017 sunt însemnate cantitativ şi variate ca tipologie, ori încadrare cronologică. Ponderea cea mai însemnată o ocupă materialul ceramic, în special cel de epocă romană timpurie. Amforele de vin constituie cele mai frecvente descoperiri, dar şi amfore de mai mari dimensiuni, cu gura largă, folosite pentru a stoca şi transporta ulei sau garum. De asemenea, vesela de servit masa este foarte bine reprezentată prin boluri, străchini şi cupe, cât şi ulcioare sau căni prezente (cu aport cantitativ important) în cadrul inventarului descoperirilor din campania 2017. Datarea contextelor timpurii s-a făcut atât stratigrafic, dar şi pe baza materialului. Artefactele care au datat acest context sunt amforele tip Shelov B şi C sau fragmentele de terra sigillata de bună calitate, specifice primei părţi a secolului II p.Chr. De asemenea, piesele de harnaşament militar sunt databile la final de secol I şi în prima jumătate a secolului al II-lea p.Chr. Dintre cele mai importante descoperiri pe categorii de materiale amintim în primul rând ceramica - vase de import (ceramică fină şi terra sigillata), opaiţe, ceramică comună, amfore; sticlă - fragmente de candele, pahare cu picior, pahare decorate cu ”negi” fără picior, boluri cu decor aplicat, recipiente de turnat (ulcior/glajă), fragmente de geam etc.; os - fragmente de plăsele din os, prelucrate şi decorate prin cizelare, un briceag, din fier, dar cu plăsele din os, jetoane ş.a.; metal - capac pentru ulcior din bronz cu balama, faleră cu pandantiv ataşat din bronz (piesa harnaşament), pandantiv tip lunula din bronz (harnaşament), cataramă din bronz, faleră/ aplică circulară din bronz, verigi din bronz, vârf de săgeată, bolţ de balistă, cuie şi piroane, scoabe ş.a. Obiective pentru anul 2018. Colectivul ştiinţific îşi propune pentru anul 2018 deschiderea ultimelor 6 carouri din zona centrală a edificiului, despre care credem că pot aduce informaţii relevante privind obiectivul cercetat. De asemenea, intenţionăm continuarea cercetării în secţiunea de sondaj deschisă în 2017 în partea de sud a clădirii. În măsura timpului, dar mai ales a fondurilor disponibile, intenţionăm să continuăm cercetarea pe verticală în majoritatea suprafeţei edificiului pentru a avea situaţia clară cu privire la fazele de amenajare şi construcţiile din perioada Principatului.