Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Opriş | Ioan Carol | Facultatea de Istorie, Universitatea București | |
Potârniche | Tiberiu | responsabil | Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa |
În cadrul campaniei din anul 2019 de la Capidava, cercetările arheologice de la Capidava s-au desfăşurat în două secţiuni distincte, intra şi extra muros: 1. Intra muros. Clădirea cu absidă (principia) din sectorul VII. Cercetări în sectorul coordonat de către MNIR, unde săpătura a reînceput în anul 2013 şi a fost proiectată conform unui plan multianual (cu carouri de 4 x 4 m, fără martori). Cercetarea s-a de...sfăşurat între 29.07 – 23.08.2019, cu un colectiv sub coordonarea MNIR, care mai reuneşte specialişti şi studenţi de la FI-UB/ MMB. În campania din anul 2019 au fost deschise şase noi unităţi de săpătură, numerotate S31-S36, dar cercetarea a continuat şi în alte suprafeţe deschise în ani anteriori. Suprafaţa totală cercetată a fost de 96 mp, cu o adâncime medie de cca. 1 m. 2. Sectorul de Est – sectoarele IV-V. În campania 2019 cercetările arheologice efectuate în Sectorul de Est s-au desfăşurat în principal pe latura de nord-est, spre curtina F, într-un edificiu nou, adosat curtinei şi denumit convenţional E2. Acest edificiu are în componenţa sa 3 încăperi distincte - C8A, C8B şi C7. Cercetările arheologice realizate în intervalul 23 septembrie – 18 octombrie în aceste trei compartimentări au acoperit o suprafaţă de circa 30,00 mp. În campania 2019 în sectorul estic al cetăţii de la Capidava au mai avut loc şi ample lucrări de conservare asupra edificiului E1, aflat în proximitatea curtinei G. 2. Extra muros. Necropola medio-bizantină (Sectorul X). Cercetarea din campania 2019 desfăşurată în perioada 08.07 – 19.07.2019 a continuat săpăturile sistematice anterioare (campaniile 2010-2018) în sectorul X, terasa B, concentrându-se asupra identificării şi cercetării limitei estice/ sud-estice a necropolei medio-bizantine. Au fost continuate săpăturile din secţiunile S VII şi S VIII deschise în anii precedenţi la nord şi respectiv vest de S VI. Până în prezent au fost cercetate sistematic 34 morminte din această parte a necropolei: 5 - 2010; 4 – 2013; 9 – 2014; 6 – 2016; 6 – 2017; 4 - 2018. Rezultatele campaniei 2019 constau în descoperirea a încă 5 morminte de înhumaţie, toate orientate V-E şi toate aparţinând unor copii (M 38-42). Sectorul de Est (intra muros) – sectoarele IV-V Suprafaţa cercetată: Cercetările arheologice desfăşurate în campania 2019 în sectorul estic al cetăţii de la Capidava au avut ca scop principal continuarea cercetărilor realizate în campaniile precedente, precum şi efectuarea unor lucrări de conservare asupra edificiului E1, aflat în proximitatea curtinei G. Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse am dispus de un efectiv alcătuit din 8 muncitori, cu ajutorul cărora s-au realizat lucrările de săpătură (manuală) în intervalul 23 septembrie – 18 octombrie; între 21 octombrie – 31 octombrie 2019 membrii colectivului ştiinţific au realizat măsurători şi înregistrări, ambalare/ prelucrare a materialului arheologic descoperit. Cercetările au fost documentate atât în scris, cât şi digital, prin fotografii. Au fost efectuate de asemenea înregistrări grafice, fiind întocmite grundriss-uri şi profile la scări convenabile. La finalul săpăturii, cercetarea a fost documentată suplimentar prin realizarea unor fotografii aeriene captate cu ajutorul dronei (hexacopter). În campania din anul 2019, cercetările arheologice efectuate în sectorul de est s-au desfăşurat în principal pe latura de nord-est, spre curtina F, într-un edificiu nou, denumit convenţional edificiul E2. Acest edificiu are în componenţa sa 3 încăperi distincte denumite, în ordinea descoperirii lor, după cum urmează: C8A, C8B şi C7. Cercetările arheologice realizate în sectorul estic al cetăţii Capidava din cadrul campaniei 2019 au fost efectuate pe o suprafaţă însumând circa 30,00 mp. Pe verticală, excavaţia s-a efectuat variabil, în funcţie de complexele atinse, înregistrându-se adâncimi între -0,20 m şi -1,45 m. Principalele rezultate ale campaniei sunt reprezentate de descoperirea a 3 ziduri ce atestă faze noi de construcţie ale edificiului E2 alipit spre nord-est de curtina F. Au fost recuperate, de asemenea, elemente de acoperiş, vase ceramice, întregi sau întregibile, piese din sticlă şi os, monede din bronz şi alte obiecte mărunte. Edificiul E2: Încăperile C8A, C8B, C7 Edificiul E2 este situat în partea de nord a sectorului de est, având latura de nord-est alipită curtinei F. Acesta descrie o formă dreptunghiulară, alungită, la ora actuală fiind documentate în componenţa sa 3 camere. Acest edificiu nu a mai constituit obiect al cercetării arheologice din anul 1996. De asemenea, în cadrul campaniei 2006 au fuseseră efectuate o serie de lucrări de conservare şi restaurare asupra zidurilor perimetrale, în special asupra celor localizate în C8A. Conform notaţiilor, nivelul la care cercetarea arheologică a fost oprită este reprezentat de un nivel de distrugere localizat cronologic în a doua jumătate sau chiar spre sfârşitul secolului al VI-lea p.Chr. Această situaţie nu este singulară în sectorul estic al Capidavei, ea fiind recent documentată arheologic şi prin situaţii surprinse în edificiul E1. Se cuvine să amintim aici, succint, câteva date referitoare la metodologia de lucru abordată: datorită dimensiunilor reduse ale edificiului (14,35 x 5,08 m) am hotărât realizarea a două secţiuni stratigrafice, dispuse paralel, având un martor de 1,00 m între ele pentru a surprinde cât mai bine datele stratigrafice. Au fost obţinute astfel două secţiuni, denumite convenţional S1 şi S2, iar săpătura s-a desfăşurat simultan în toate cele 3 încăperi. În campania din anul 2019 a fost investigată secţiunea S2, iar ordinea s-a datorat problemelor ridicate de evacuarea pământului rezultat din săpătură. În următoarea campanie va fi cercetată secţiunea S1, iar dacă situaţia o va reclama va fi demontat şi martorul stratigrafic. Încăperea C8A: a fost cercetată secţiunea S2, având lăţimea de 2,00 m şi lungimea de 3,98 m, conform amprentei camerei, ceea ce însumează o suprafaţă de aproximativ 8,00 mp. Pe parcursul cercetării au fost surprinse atât nivelul de distrugere de la sfârşitul secolului al VI-lea, cât şi un nivel anterior, databil în secolul al IV-lea p.Chr. Pe verticală, excavaţia s-a oprit la -1,40 m, cotă la care a fost identificat loess-ul. În urma răzuielilor de control, în centrul încăperii C8A a fost delimitat conturul parţial al complexului G1, o groapă de formă cvasicirculară având dimensiunile de 1,20 x 1,30 m. Tot în această încăpere au mai fost identificate alte două complexe: 1 canal de scurgere realizat din piatră legată cu mortar hidrofug, care prezintă o pantă de scurgere către sud, conectându-se cu un canal stradal plasat în exteriorul edificiului E2; un zid realizat din piatră legată cu mortar, adosat curtinei F, care constituie, după toate probabilităţile, chiar plinta interioară a curtinei. În ceea ce priveşte complexul G1, acesta nu a fost încă cercetat, aspect ce va fi rezolvat în campania viitoare. Încăperea C8B: a fost cercetată secţiunea S2, având lăţimea de 2,00 m şi lungimea de 1,77 m, conform amprentei camerei, însumând o suprafaţă de aproximativ 4,00 mp. Pe parcursul cercetării au fost surprinse atât nivelul de distrugere de la sfârşitul secolului al VI-lea, cât şi un nivel anterior, databil în secolul al IV-lea p.Chr. Pe verticală, excavaţia s-a oprit la -1,40 m. În acest perimetru situaţia s-a dovedit a fi una confuză, straturile identificate cuprinzând materiale de umplutură. La adâncimea de -1,10 m a fost identificat traseul unui zid realizat din piatră legată cu mortar, din care se mai păstrează 2 asize. Acesta corespunde, după toate probabilităţile, celui descoperit în încăperea C7, asupra căruia vom reveni mai jos. Un amănunt demn de semnalat este acela că tot materialul ceramic descoperit aici este puternic mărunţit. De asemenea, se remarcă un număr însemnat de fragmente osteologice provenite de la diverse specii de peşti. Având în vedere faptul că departajarea dintre C8B şi C7 nu a existat iniţial, aceasta făcându-se ulterior, prin construirea unui zid din piatră legată cu pământ, putem lua în calcul la nivel ipotetic faptul că această mică încăpere a deţinut rolul de zonă de depozitare. Încăperea C7: a fost cercetată secţiunea S2, având lăţimea de 2,00 m şi lungimea de 7,75 m, conform amprentei camerei, ceea ce însumează o suprafaţă de aproximativ 16,00 mp. Pe parcursul cercetării au fost surprinse atât nivelul de distrugere de la sfârşitul secolului al VI-lea, cât şi un nivel anterior, databil în secolul al IV-lea p.Chr. Pe verticală, excavaţia s-a oprit la -1,45 m, fără a fi atins nivelul de loess. Pe parcursul cercetării au fost identificate 3 ziduri, care reprezintă faze anterioare ale construcţiei. Primele două, Z1 şi Z2, se păstrează în formă fragmentară, fiind realizate din piatră legată cu pământ. Cel mai interesant însă, s-a dovedit a fi zidul nr. 3, realizat tot din piatră legată cu pământ, dar care se păstrează pe o lungime însemnată, de 5,42 m; lăţimea acestuia este de 0,72 m. Zidul este orientat pe direcţia NE-SV, fiind paralel cu latura de sud-est a edificiului E2. În campania din 2019 am reuşit să evidenţiem cel puţin 2 asize păstrate. După toate probabilităţile reprezintă o structură mai veche, demantelată pentru ca alte clădiri să îi ia locul. Acest aspect poate fi observat lesne din analiza profilului stratigrafic, care documentează două nivelări succesive realizate cu pământ galben. Spre sud-est au fost de asemenea identificate resturile unei podele realizate din lut bătut, care corespund nivelului de demantelare a zidului Z3. Materialul ceramic descoperit este relativ comun şi puternic fărâmiţat. Lucrări de conservare primară Cel de-al doilea obiectiv al campaniei arheologice desfăşurată în acest an în sectorul estic al fortificaţiei de la Capidava a fost reprezentat de acoperirea cu pământ galben (loess) a suprafeţelor cercetate în campaniile anterioare în edificiul E1, care are la rândul său 8 camere: C1, C16, C15, C12, C6, C9, C11 şi respectiv C14. Toate aceste perimetre au fost cercetate până la epuizare, în anumite zone fiind atins chiar nivelul stâncii naturale. Întrucât în urma acestor cercetări au fost descoperite mai multe faze de construcţie, precum şi urmele unor demantelări succesive, după înregistrarea riguroasă a datelor obţinute prin metode grafice şi fotografice, am luat decizia acoperirii cu pământ şi nivelării, în vederea lucrărilor desfăşurate ulterior. Un argument suplimentar a fost şi acela că, în cadrul proiectului de restaurare aflat în desfăşurare la Capidava, operaţiunile de refacere şi de restaurare a zidurilor din acest perimetru reclamau condiţii de siguranţă şi stabilitate, precum şi un acces satisfăcător. Astfel, pentru o cât mai bună prezervare a fazelor anterioare ale construcţiei, s-a luat decizia acoperirii acestora cu pământ galben (loess), la suprafaţă adăugându-se un strat de sol vegetal. Au fost acoperite fazele mai vechi identificate în C1, C16, C15, C12, C14, C11 şi C9, însumând o suprafaţă de cca 230,00 mp, cu umpluturi efectuate variabil între 0,20 m şi 1,00 m. Toate vestigiile au fost acoperite în prealabil cu material geotextil. Referitor la lucrările de acoperire ale încăperilor edificiului E1 menţionăm următoarele etape: curăţirea vegetaţiei existente pentru preîntâmpinarea dezvoltării rădăcinilor, acoperirea integrală a zidurilor cu material geotextil, adăugarea pământului galben în starturi succesive, umectate. Ultima etapă, adăugarea stratului vegetal, va fi efectuată abia la finalul lucrărilor de restaurare asupra zidurilor întregului edificiu.