Obiectivul cercetărilor a fost reprezentat de cimitirul din epoca bronzului situat pe terasa nordică a râului Nişcov, la extremitatea sudică a satului Cârlomăneşti, comuna Verneşti, judeţul Buzău. Săpăturile din anul 2011 au continuat pe cele efectuate în anul 2001 şi apoi în anii 2003-2010. Ca şi în campaniile precedente, poziţia în teren a cimitirului a impus un caracter de săpătură de salvare, dar fără a s...e pierde din vedere necesitatea unei cercetări exhaustive. Avându-se în vedere rezultatele campaniilor din 2008, când a fost deschis un al doilea sector - Sectorul B La Cocoşoaica -, nu s-au mai deschis secţiuni în sectorul A, accentul fiind pus pe complexele mortuare din Sect. B. Ca de obicei s-a acordat atenţie şi complexelor arheologice ce suprapun cimitirul monteorean. În mare măsură regimul de proprietate privată, prin dificultăţile pe care le-a creat, a condiţionat caracterul cercetării, limitând extinderea acestora. Cercetările arheologice din campania 2011 au fost finanţate de către Muzeul Judeţean Buzău, cu fonduri de la Consiliul Judeţean Buzău. Cercetarea arheologică propriu zisă a fost precedată de verificarea topografică în sistem GPS, în acelaşi timp sistemul de borne fixe fiind completat cu alte două, dispuse către SSE. S-a avut în vedere în primul rând cercetarea suprafeţei deţinute de familia Toşu, o prelungire a suprafeţei de cercetare către nord, pentru a surprinde limita zonei funerare, nu a fost posibilă dată fiind lipsa din partea celorlalţi proprietari a acordului pentru cercetări. După curăţarea terenului de vegetaţie, a fost deschisă Secţiunea III (25 x 2.5 m) prin care se prelungea către SSE suprafaţa săpată în anii 2008-2009. Ulterior, dată fiind prezenţa unor pietre şi cioburi în arătură, la 33 m SSE de suprafaţa săpată în anii 2008-2009, a mai fost deschisă secţiunea IV (10 x 1.5 m), lărgită apoi prin prelungirea către NNW şi câteva casete adiacente. La 2 m Sud s-a deschis şi Secţiunea V (10 x 2 m). În sfârşit, la extremitatea de NNW a suprafeţei cercetate în anii 2008-2009, a mai fost deschisă Secţiunea VI (6 x 2 m), chiar la limita proprietăţii Toşu. În total suprafaţa cercetată a avut cca. 135 mp. Din punct de vedere stratigrafic s-a observat că terenul a fost mult afectat de arături ca şi de mai multe gropi de vie, toate deranjând complexele arheologice, fapt pus în evidenţă de numeroasele pietre şi cioburi descoperite la decopertare. Toate observaţiile au fost consemnate în jurnalul de şantier, complexele fiind apoi înregistrate pe planurile secţiunilor la scara 1/20 ca şi pe planul general al săpăturilor la scara 1/50, precum şi pe planuri şi profile individuale redactate la scara 1/10. Acestora li se adaugă fotografiile digitale generale sau pentru fiecare complex. Materialul arheologic a fost spălat, întregit, desenat şi înregistrat, fiind astfel completate deseori observaţiile directe din teren. La încheierea campaniei materialul arheologic a fost depus la Baza arheologică din Cârlomăneşti a MJ Buzău. Materialul antropologic a fost ambalat şi transportat la Institutul de Cercetări Antropologice "Francisc Rainer" Bucureşti pentru analize şi determinări de sex/vârstă. Complexele arheologice: a. Complexele funerare: M. 49 - a fost identificat la -0.33 m de la nivelul actual de călcare, sub forma unei grămezi de formă aproximativ rectangulară, constituită din bolovani de râu. Marginea grămezii era marcată de bolovani de dimensiuni mari. Printre bolovani s-au găsit un fragment de ceaşcă cu décor incizat şi un ciob atipic. După secţionarea mormântului, la demontarea grămezii de bolovani au fost descoperite două schelete: 49a - aflat la - 0.53 m, era constituit din craniu, aşezat peste două oase lungi, cu mandibula deplasată; oasele membrelor inferioare erau aşezate laolaltă, fără conexiune anatomică; scheletul a fost apreciat ca fiind deranjat şi apoi reinhumat. 49b - situat la - 0.56 m, depus chircit pe stânga, cu craniul orientat 261ºWSW. Sub ambele schelete se găseau câteva pietre de râu plate. La circa 10 cm de craniul 49b, chiar la marginea gropii, se afla un kantharos. M. 51 - a fost identificat la -0.10 m de la nivelul actual de călcare, sub forma unei masive grămezi din bolovani de râu, peste care se găseau trei lespezi mari de conglomerat; la demontare, la - 0.72 m, s-au descoperit: 51a - oase lungi şi fragmente de bazin, fără conexiune anatomică, provenind destul de probabil de la un schelet reinhumat. 51b - un schelet chircit pe stânga, cu craniul orientat 270ºW; sub schelet se găseau două pietre de râu plate; în colţul nord-vestic al grămezii de bolovani, către exterior, au fost descoperite un vas globular şi un kantharos, ambele de mici dimensiuni şi nedecorate; în interior, chiar la W de craniu se găseau un askos, un kantharos şi un vas aviform, toate decorate în stil Monteoru Ic4. 51c - lângă tibia stângă a precedentului schelet au fost descoperite trei fragmente de calotă craniană de la un copil de vârstă infans. La spălatul ceramicii, în interiorul askosului a fost descoperită o vertebră umană, iar în vasul aviform un fragment de coastă umană împreună cu 10 fragmente de oase de la membrele inferioare ale unui porc. M. 52 - a fost descoperit la - 0.25 m de la nivelul actual de călcare, fiind aproape distrus de arătură, dar mai cu seamă de rădăcinile unui pom fructifer imediat învecinat; craniul, foarte fragmentat, se afla aşezat pe partea stângă, iar la mică distanţă două resturi de diafize de femur, în general putându-se aprecia că scheletul era chircit pe partea stângă, cu craniul către apus; sub occipital a fost găsit un rest de la un inel de buclă din bronz. M. 53 - a fost descoperit la - 0.24 m de la nivelul actual de călcare, imediat sub actualul sol arabil, la 1 m N de M. 49; era constituit din fragmente de craniu şi oase lungi, cu totul deranjate de arătură; după poziţia craniului, scheletul era dispus pe axa W-E. M.54 - în cursul toamnei 2010, în curtea unui localnic din sat situată la circa 260 m Est de sectorul B, într-o groapă săpată pentru plantarea unui pom fructifer a fost descoperit fortuit un vas de ofrandă ce a putut fi întregit, de dimensiuni mari, cu un décor specific etapelor târzii ale culturii Monteoru; alături de vas au mai fost găsite câteva cioburi şi pigmenţi de pământ ars, totul într-o groapă săpată ce pătrundea în solul galben steril; nu s-a putut face o verificare, dar „complexul" a fost considerat ca un posibil mormânt şi a fost numerotat ca atare, urmând ca în viitoarea campanie locul să fie verificat printr-un sondaj. M.55 - a fost descoperit la - 0.24 m de la nivelul actual de călcare; iniţial se prezenta ca o grămadă de bolovani rectangulară alcătuită din bolovani de râu; după demontare, în groapa rectangulară mărginită pe laturi cu bolovani de râu, a fost descoperit un schelet de matur, depus la - 0.66 m, chircit pe stânga şi orientat pe axa 296ºWNW-116ºESE; inventarul se compune din: 6 perle tubulare din caolin aflate sub craniu, 2 inele de buclă din bronz, din care unul se afla în zona călcâielor, iar celălalt sub craniu, 1 brăţară din bară de bronz pe antebraţul stâng, un ac de tip Ösenkopfnadel şi un alt fragment de ac, ambele sub craniu, o pixidă cu capac şi un kantharos, ambele în zona craniului; M.56 - a fost descoperit la - 0.20 m de la nivelul actual de călcare; era constituit din câteva pietre de râu ce păreau a face parte dintr-o grămadă, astăzi deplasată de arături; scheletul era depus chircit pe stânga, cu craniul orientat 295ºWNW; aproximativ în dreptul feţei se afla un kantharos cu décor monteorean timpuriu; M.57 - a fost descoperit la - 0.50 m de la nivelul actual de călcare; scheletul, de matur, era aşezat pe partea stângă, orientat 269ºW - 89ºE; inventarul este constituit dintr-un askos, în interiorul căruia se afla un kantharos nedecorat, de mici dimensiuni, un vas cu corp bombat, aşa numit coif suedez şi încă un kantharos mai mare; la cca. 50 cm spre E de schelet s-a mai găsit un alt coif suedez, dar a cărui apartenenţă la mormânt este incertă. M.58 - a fost descoperit la - 0.40 m de la nivelul actual de călcare, chiar la marginea de N a S.VI, fiind dezvelit doar pe jumătate; este o structură de formă ovală, constituită din bolovani de râu; la demontare, printre pietre, s-au găsit câteva cioburi, iar pe fund au apărut două coaste umane in situ; dat fiind faptul că proprietarul suprafeţei sub care se întindea complexul nu a fost de acord cu extinderea cercetării decât după culesul porumbului, săpătura a fost oprită, urmând a fi reluată în campania viitoare. M.59 - a fost descoperit în colţul nord-estic al S.VI, la - 0.65 m de la nivelul actual de călcare, în fapt chiar la limita proprietăţii Toşu; iniţial se prezenta sub forma unei pete ovale de pământ negru-cafeniu pe care se găseau mai multe fragmente de chirpic arse secundar şi un fragment de os de animal, dedesubtul acestora au fost găsite fragmente de la vase sparte pe loc, iar alături oasele de la membrele inferioare ale unui schelet uman; după poziţia oaselor s-a dedus că este vorba de un schelet chircit pe stânga orientat aproximativ W-E; cercetarea complexului a fost sistată din aceleaşi motive ca şi în cazul M.58. M.60 - a fost descoperit la - 0.50 m de la nivelul actual de călcare, sub forma unei grămezi de bolovani de râu; sub bolovani, la - 0.70 m, s-a distins conturul gropii mormântului, de circulare formă, cu o umplutură de culoare neagră; scheletul de infans, într-o stare precară de conservare, aflat la - 0.70 m, era aşezat chircit pe stânga cu craniul orientat către 270ºW; ca inventar a avut un kantharos nedecorat, de dimensiuni mici; pe fundul gropii s-au găsit urme de patină verzuie de la un obiect din bronz distrus din vechime. B. Alte complexe: Cpl.82 - a apărut în S.III la - 0.25 m faţă de nivelul actual de călcare, chiar lângă profilul estic, sub forma unei gropi circulare, umplută cu pământ negru cu pete cafenii; după puţinul material ceramic, groapa se poate plasa în epocă modernă. Cpl.83 - a apărut în S.III la - 0.35 m faţă de nivelul actual de călcare, chiar lângă profilul estic care o suprapune, sub forma unei gropi rectangulare cu lungimea de 4 m; pe fundul gropii s-au descoperit resturile unei vetre, pietre arse, oase de animale şi puţine fragmente ceramice; după forma şi dimensiunile gropii, precum şi prin prezenţa resturilor de vatră in situ, este vorba de un bordei care, pe baza cioburilor şi a unui fragment de fibulă, poate fi plasat în perioada Laténe timpuriu. Cpl.84 - a fost identificat în S.V, la - 0.30 m faţă de nivelul actual de călcare; este vorba de o groapă în formă de clopot, a cărei umplutura este constituită din pământ negru-cafeniu, amestecat cu mult chirpic ars secundar; în afara unor bucăţi masive de chirpic ars s-au mai găsit un fragment de râşniţă şi cioburi specifice Hallstatt-ului Mijlociu. Campania 2011 a sporit numărul de complexe funerare aparţinând cimitirului Monteoru, numărul acestor atingând, deocamdată, cifra de 60, corespunzând la 81 de înmormântări, unele morminte fiind colective. S-a putut confirma din nou că zona funerară a fost foarte întinsă, comparabilă din acest punct de vedere cu cimitirele de la Sărata Monteoru sau de la Cândeşti. O noutate o reprezintă M.54 care, deşi încă necercetat sistematic, prin inventarul său arată că durata cimitirului monteorean a fost mai îndelungată. Suprafaţa considerabilă şi durata înmormântărilor pun problema aşezării principale căreia i-a aparţinut necropola, mica staţiune din punctul Cetăţuia, situată la circa 450 m V, ca şi cea de pe Arman, imediat învecinată cimitirului, fiind, foarte probabil, doar aşezări dependinţă. Pe baza observaţiilor privind practicile funerare constatate - structuri mortuare, rit funerar, obiceiuri de dispunere a cadavrelor - ca şi a inventarelor foarte variate, la care se adaugă câteva datări radiocarbon, cimitirul de la Cârlomăneşti poate deveni un reper al cercetării culturii Monteoru şi nu numai. [Ion Motzoi-Chicideanu]