.
Căşeiu | Judeţ: Cluj | Punct: Castrul roman şi vicusul militar Căşeiu | Anul: 2016
Anul:
2016
Epoca:
Epoca romană târzie (sec. II-IV)
Perioade:
Epoca romană
Categorie:
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit:
Castru
Județ:
Cluj
Localitate:
Căşeiu
Comuna:
Căşeiu
Punct:
Castrul roman şi vicusul militar Căşeiu
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Bajusz Matyas Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca, filiala Sfântu Gheorghe
Chiorean Paul Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca, filiala Sfântu Gheorghe
Cociș Horațiu Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca, filiala Sfântu Gheorghe
Isacu Adriana Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Cod RAN:
Raport:

Comuna Căşeiu este situată pe DN 1C Cluj-Dej-Baia Mare şi E 58 Halmeu – Baia Mare – Dej – Sculeni. Complexul arheologic compus din castrul roman şi vicusul militar aferent se află situat în lunca Someşului, la 1,5 km de centrul comunei Căşeiu, în punctul numit “Cetăţele”. Campania 2016 a avut drept scop principal continuarea cercetării în praetentura dextra a castrului, precum şi în aşezarea civ...ilă, unde sondajele din 2011 au evidenţiat o zonă intens locuită în exteriorul Portei Decumana, fapt necunoscut până la data respectivă. Situaţia din teren, respectiv cultura de porumb de pe latura sudică a vicusului, aflat în proprietate privată, nu ne-a permis deschiderea unor suprafeţe. Drept urmare ne-am orientat spre continuarea cercetărilor exclusiv în castru. Înainte de a demara cercetarea efectivă, s-a impus defrişarea şi curăţarea zonei de vegetaţia crescută din abundenţă în praetentura dextra. De menţionat faptul că şi în 2016, întârzierea finanţării a prejudiciat campania de cercetare, deoarece în luna octombrie şansele de a găsi forţă de muncă au fost diminuate, iar condiţiile meteorologice nefavorabile (săpătura s-a efectuat în primele 6 zile cu 11 studenţi, iar apoi doar cu 5, din cauza începerii cursurilor universitare; de asemenea, cercetarea a fost întreruptă de zilele ploioase şi îngreunată de temperaturile foarte scăzute – între 2 şi 5 grade). Au fost trasate 2 secţiuni, S XLIV şi XLV, orientate N-V , cu dimensiunile de 20 x 2 m. Datorită impedimentelor mai sus menţionate, În S XLV s-a decapat şi înlăturat nivelul modern, forţa de muncă fiind concentrată pe SXIV. Situaţia arheologică a fost surprinsă prin fotografii şi desene, iar artefactele au fost prelevate şi fişate prin folosirea metodei monocontextuale. Săpăturile anterioare au dus la concluzia că orientarea barăcilor ambelor faze de construcţie aparţinând cohors II Britannorum miliaria, respectiv cohors I Britannica miliaria, este identică, respectiv perpendiculară pe via praetoria.Singura diferenţă, ca urmare a suprapunerii celor două faze, constă în dublări ale pereţilor din faze diferite sau chiar suprapuneri de faze ale acestora, respectându-se însă planimetria barăcilor tipice unor centuriae de cohortă cu 10 -12 contubernia. Cercetarea din acest an a reconfirmat faptul că barăcile din praetenturadextranu au fost construite din piatră şi nu aveau nici fundaţie din piatră. Planimetria şi stratigrafia barăcilor este cunoscută din anii anteriori. Campania din 2016 nefiind finalizată, nu a surprins cele două faze distincte de construcţie, ambele din lemn. Respectiv faza I, cu pereţii realizaţi din bârne verticale, placate cu scânduri acoperite pe ambele părţi cu un strat de mortar alb şi faza II, corespunzătoare castrului de piatră, dar cu pereţii realizaţi din aceleaşi bârne verticale în combinaţie cu împletitură de nuiele căptuşită pe ambele feţe cu chirpici. În partea sudică a secţiunii S XLIV a fost surprinsă o platformă de balast şi fragmente de cărămizi, între metri 17 – 20, orientată E-V. Acelaşi nivel s-a conturat şi în secţiunea S XLV. Este vorba despre un intervallum, rezultat probabil în urma suprapunerii celor două faze de construcţie a barăcii, situaţie relevată de cercetarea din 2010 şi 2014 în S XL şi S XLIII. Spre capătul nordic al secţiunii S XLV a fost surprinsă o stradelă a cărui funcţionalitate va fi lămurită în campania din 2017. Stratigrafia orizontală, până la nivelul la care s-a putut efectua cercetarea (-0,50 – 0,60 cm), nu a relevat ductul pereţilor barăcii, ci doar câteva gropi de par. Reluarea cercetării în 2017, de preferat în lunile de vară , ne va oferi posibilitatea finalizării săpăturii în cele 2 secţiuni, şi a corelării rezultatelor cu cele din anii anteriori. Materialul arheologic este diversificat şi specific descoperirilor dintr-un astfel de complex arheologic: ceramică (fragmente de farfurii, străchini, boluri, oale); cuie şi piroane din fier; balamale; fragmente de arme; monede; un inel din fier, cu gemă; obiecte din bronz şi o ţiglă ştampilată. Pe viitor ne propunem intensificarea atragerii de fonduri, prin sponsorizări, astfel încât cercetarea să se deruleze pe parcursul lunilor de vară, perioadă în care forţa de muncă este mai uşor de atras (elevi, studenţi, voluntari) Continuarea cercetărilor în barăcile castrului de la Căşeiu va avea ca finalitate cunoaşterea exhaustivă a acestor complexe şi completarea datelor deja publicate în monografia dedicată acestui sit. De asemenea, artefactele descoperite în această campanie, dar şi în cele anterioare constituie obiectul cercetării şi prelucrării în vederea publicării volumului II din monografia castrului de la Căşeiu. Comunitatea locală şi-a manifestat interesul pentru situl arheologic SAMVM, care va avea un loc aparte în cadrul Centrului de Informare Turistică de la Căşeiu. În acest sens se va stabilit un program concret de colaborare între MNIT, prin responsabilul de şantier, şi reprezentanţii Centrului. Se are în vedere organizarea unei miniexpoziţii în cadrul centrului, cu postere şi artefacte; realizarea de panouri explicative în zona castrului; includerea sitului pe traseele turistice din zonă.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO