Cercetările arheologice întreprinse în cadrul proiectului româno-polon Study of the Prehistoric and Early Mediaeval Settlements in the Casimcea River Valley in Central Dobrudja (2010 - 2013) au vizat atât reluarea săpăturilor arheologice în peşteri bine cunoscute (Peştera Casian), cât şi extinderea investigaţiilor în interiorul şi exteriorul grotelor necercetate din zona Cheile Dobrogei (Peştera X - Craniilor).... Strategia de săpătură arheologică adoptată în cadrul proiectului vizează surprinderea tuturor urmelor de locuire permanentă şi sezonieră, sondajele fiind extinse, acolo unde este posibil, şi în spaţiile din exteriorul peşterilor. Obiectivele cercetării: - prospecţiuni în zona de est a aşezării Hamangia din punctul Vatra Satului; - continuarea sondajelor stratigrafice în interiorul şi exteriorul a peşterii X (Craniilor), în interiorul unei firide nederanjate din Peştera Casian; - studiu arheozoologic pentru materialul faunistic recoltat din peşteri cercetate în Cheile Dobrogei; - analiza ceramologică a importurilor Boian din aşezarea Hamangia - Cheia Vatra Satului; - analiza antropologică a resturilor osteologice descoperite în punctele Peştera X - Craniilor şi Dealul Ester. - analiza geologică a depunerilor sedimentare din Peştera "La Baba". Peştera X - Craniilor În campania 2011 atenţia noastră s-a îndreptat îndeosebi asupra locuirii din interiorul şi exteriorul Peşterii X - Craniilor, fiind identificate niveluri de locuire din toate perioadele istorice. Pe platoul înalt dintre Peştera X - Craniilor şi Valea Ghelengicului au fost cercetate: - secţiunea S.III (9 x 4 m), trasată în faţa intrării în peşteră, cu depuneri stratigrafice de peste 4 m; - secţiunea S.A (6 x 2 m), trasată în interiorul adăpostului situat în stânga intrării în peşteră; - sondajul S.B. (1,20 x 1 m), realizat sub adăpostul din dreapta intrării în peşteră; - sondajul S.C. (2 x 2 m) efectuat în adăpostul pe Valea Seacă, la circa 500 m SV de peşteră; - sondajul S.D. (10 x 1 m) efectuat pe platoul înalt la vest de S.A.; - sondajul S.E. (5 x 1 m) trasat în apropiere de malul abrupt al Ghelengicului, la sud de peşteră. În interiorul peşterii au fost cercetate două secţiuni S.II (1,50 x 1,50 m) şi S.IV (6,30 x 0,70/0,80 m - culoarul). Pe profilul de est al secţiunii S.III s-au delimitat următoarele niveluri culturale: medieval, romano-bizantin (cel mai consistent cu peste 0,80 m grosime), roman timpuriu, getic cu importuri elenistice şi scitice, traco-getic cu importuri greceşti (ceramică pictată cu firnis), eneolitic (Gumelniţa şi Cernavodă), neolitic (Hamangia), paleolitic. Peştera Casian În Peştera Casian cea mai mare parte a depunerilor sedimentare a fost afectată de sondajele efectuate de speologi şi amatori, rămânând pierdute pentru totdeauna informaţii de ordin istoric. Cele trei sondaje realizate de noi în campaniile 2010 - 2011 au vizat o zonă din sala principală, relativ nederanjată: - S.I (1,20 x 1,80 m) în faţa unei mici galerii situate la baza peretelui de stâncă, opus intrării; - S.II (L = 1,80 m) şi S.III (L = 3,00 m) în interiorul galeriei. Spaţiul foarte îngust din interior nu a fost folosit pentru locuire, sedimentul fiind împins treptat din sala principală în interiorul galeriei. Aşa se explică numărul mic de fragmente ceramice şi melanjul lor, îndeosebi în sondajele din interior S.II şi S.III. Totuşi, stratigrafia surprinsă în sondajul S.I din faţa nişei ne oferă câteva repere cronologice, succesiunea straturilor de jos în sus prezentându-se astfel: - strat argilos amestecat cu pietre de culoare roşiatică, fragmente ceramice Hamangia şi Gumelniţa; - strat de culoare maronie - cenuşie amestecat cu ceramică traco-getică - fragmente ceramice hallstattiene cu angobă exterioară neagră, lustruită şi suprafaţa interioară maronie; - strat argilos amestecat cu ceramică romană timpurie, alături de ceramică getică lucrată cu mâna; - strat de culoare cenuşie amestecat cu fragmente de amfore decorate cu striuri romano - bizantine, ceramică de uz comun; - nivel medieval timpuriu cu ceramică de tip Dridu, decorată cu striuri; - strat de pietriş modern. La o simplă analiză a profilului, dacă raportăm acumularea în timp a sedimentului de la intrarea în galerie la durata fiecărei periode istorice, observăm că cea mai intensă depunere corespunde perioadei romane. Alături de ceramică, în toate straturile au apărut oase de animale, unele cu urme de ardere. În sondajul S.II, lângă fragmente ceramice romano-bizantine s-au descoperit oase umane (falange). În zona cea mai puţin accesibilă a galeriei, corespunzând sondajul S.III, predomină fragmente ceramice neolitice atipice; tot aici menţionăm descoperirea unui pandantiv din scoică perforată şi un fragment ceramic Coslogeni decorat cu brâu crestat. Atât în Peştera Casian cât şi în celelalte peşteri şi grote din zona Cheile Dobrogei (Peştera X - Craniilor, Peştera La Izvor), nivelul de locuire cel mai consistent corespunde perioadei romano-bizantine, alături de material ceramic şi oase de animale fiind descoperite oase umane. În sondajele S.C şi S.D săpate pe platoul înalt, între intrarea în Peştera X - Craniilor şi malul Ghelengicului şi în sondajele S.B. şi S.C. realizate în adăposturi ale aceluiaşi masiv calcaros în care s-a format peştera, a fost identificat un nivel de locuire sezonieră din perioadă romano-bizantină, alături de material ceramic şi osteologic fiind vizibile pete cenuşă şi cărbune. Coroborând informaţiile literare şi epigrafice vechi cu noile descoperiri arheologice, în stadiul actual al cercetărilor putem formula următoarele ipoteze de lucru: - locuirea intensă a grotelor şi peşterilor din Valea Casimcei în sec IV - VI p.Chr. ne aminteşte de textul Sf. Ioan Casian: „din copilărie m-am aflat printre călugări", aceste locuri cu singurătăţi şi păduri puteau nu numai să-l încânte pe un monah, dar chiar să-i dăruiască cele mai bune mijloace de viaţă." Era firesc ca în sânul comunităţilor creştine din Scythia Minor, atât de greu încercate de invazii barbare, să apară şi călugări, încă din primul secol al organizării vieţii monahale. De aceea, credem că numeroasele grote, peşteri şi adăposturi din zona Casian - Cheia, folosite din cele mai vechi timpuri ca locuri de cult (piese şi gropi rituale descoperite în nivelurile eneolitice, traco-getice) nu puteau să treacă neobservate. Contemporaneitatea, cel puţin în parte, a unora dintre crucile gravate pe pereţii Peşterii Casian cu nivelul bogat în ceramică romano-bizantină (îndeosebi sec IV), nu poate fi exclusă. Modestia vieţii monahale face ca urmele de locuire detectabile arheologic să fie foarte puţine. Totuşi, nivelurile arheologice consistente corespunzând perioadei romano-bizantine, ajungând până la 0,80 m grosime în secţiunea S.III din faţa Peşterii X - Craniilor, demonstrează folosirea intensă a acestor spaţii, inclusiv ca locuri de depuneri post mortem. - Villa rustica (sec IV p.Chr.) din apropierea peşterii (cercetată în perioada 2001 - 2002) poate corespunde proprietăţii părinteşti a Sf. Ioan Cassianus, situată într-un peisaj mirific, pe malul râului Calabaeus, în faţa monumentalelor stânci, împădurite, tablou asemănător celui descris în Aşezăminte mănăstireşti şi Convorbiri duhovniceşti. De altfel, izvoarele epigrafice şi descoperirile arheologice confirmă existenţa, în aceeaşi microregiune, a altor villae rusticae ca cele de la Ulmetum şi Capidava. Obiectivele cercetărilor viitoare: - prospecţiuni pentru identificarea necropolei aşezării Hamangia din punctul Cheia - Vatra Satului şi a locuirilor sezoniere din microregiunea Valea Casimcei - Cheile Dobrogei; - extinderea secţiunii S.III din faţa Peşterii X - Craniilor pentru cercetarea în suprafaţă a complexelor arheologice identificate pe profil magistral. - analize interdisciplinare pentru reconstituirea paleomediului şi identificarea resurselor naturale specifice microregiunii Văii Casimcea.