Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Hortopan | Dumitru | Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu" Gorj | |
Marinoiu | Vasile | Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu" Gorj | |
Scurtu | Florin | SC GEI PROSECO SRL, Bucureşti |
Cercetările de la Ciocadia "Codrişoare" au fost efectuate în perioada 21 iulie – 1 august 2003 având ca obiectiv identificarea şi investigarea unor noi elemente care să precizeze destinaţia sitului. Cercetările au fost afectate de faptul că săpăturile se desfăşoară pe loturile private ale cetăţenilor din satul Ciocadia la care nu am găsit întotdeauna înţelegere. Din această cauză secţiunile au fost deschise pe... altă proprietate decât cele din anii precedenţi.1 Au fost trasate două secţiuni: S. 1/2003 cu dimensiunile 8 x 2 m şi S. 2/2003 de 4 x 2 m. Secţiunea S. 1/2003 a fost trasată pe direcţia N - S la 3 m N de secţiunea din S. 1/2002. Încă de la înlăturarea stratului vegetal (la –0,10 m), s-au descoperit materiale de construcţie romane, provenite de la fundaţiile unui edificiu, care însă a fost distrus de lucrările agricole moderne. Spre deosebire de anii trecuţi când au fost surprinse fundaţiile unor construcţii, mult mai bine păstrate, acum au apărut mai multe pietre de râu dispuse aleatoriu pe întreaga suprafaţă a S. 1/2003. Sub stratul roman care merge până la -0,50 m, au apărut fragmente ceramice de vase lucrate cu mâna, de culoare neagră, cărbune, cenuşă şi oase calcinate, depuse pe un pavaj circular (având un diametru de 0,80 m), din piatră măruntă de râu şi delimitată de pietre mari. Alături de ceramică, cenuşă şi oase calcinate s-au descoperit fragmente de vase din bronz, o fibulă din acelaşi material (specifică secolului al II-lea a. Chr.) şi un mâner tubular din fier cu ornamente circulare la extremităţi. Probabil, aşezarea romană a suprapus o necropolă, cu morminte de incineraţie. Rămâne ca cercetările viitoare să aducă precizări privind datarea acestei necropole şi dacă aceasta a aparţinut populaţiei autohtone sau celtice. În stratul de cultură roman s-a descoperit un variat inventar arheologic reprezentat de fragmente ceramice lucrate cu mâna şi la roată de culoare neagră şi cenuşie, fragmente de materiale de construcţie (ţiglă, cărămidă, olane), fragmente de vase din sticlă de culoare albă şi verde, obiecte din metal (un vârf de suliţă, un cuţit de fier, 3 fibule, una din bronz şi două din fier, dintre care una avea lipite pe corp trei proeminenţe sferice din bronz, din acelaşi material fiind probabil şi acul şi portagrafa (care lipsesc). Din punct de vedere stratigrafic se constată o situaţie similară cu cea din anii trecuţi: între 0 şi -0,10 m este stratul vegetal, între -0,10 –0,50 m este stratul de cultură romană, de la -0,50 m până la -0,60 m este stratul preroman, iar de la -0,60 m începe stratul steril din punct de vedere arheologic. Secţiunea S .2/2003 a fost trasată la 0,40 m E de cea precedentă păstrându-se aceeaşi orientare. Şi în această secţiune au apărut, la diferite adâncimi, pietre de râu care nu erau dispuse ordonat alături de arsură, oase calcinate şi pietriş. Materialul arheologic recuperat este reprezentat de fragmente de la vase ceramice lucrate cu mâna de culoare neagră, de la materiale de construcţie (ţigle, olane, cărămizi), fragmente de la vase din sticlă de culoare verde, două piroane din fier şi fragmente din bronz. În timpul demontării martorului lăsat între cele două secţiuni, în profil s-a găsit un cuţit din fier cu lama arcuită (tip sica). Stratigrafia este asemănătoare secţiunii precedente. Materialele arheologice preromane descoperite, în special fibulele, plasează acest sit din punct de vedere cronologic în secolele II – I a. Chr., iar cele din nivelul roman în secolele II - IV p. Chr. Campania arheologică din anul 2003 nu a oferit elemente concrete care să precizeze destinaţia sitului. Noi înclinăm să presupunem că la Ciocadia "Codrişoare" a fost fie un punct militar roman de supraveghere, fie o aşezare rurală. Rămâne ca cercetările viitoare să aducă precizări în acest sens. Cercetări geofizice La Bengeşti-Ciocadia am realizat un profil magnetometric la N de zona cercetată de noi în anul 2002 şi verificată arheologic de specialiştii MJ Gorj în cursul aceluiaşi an prin secţiunile S 1/2002, S 2/2002 şi S 3/2002. Având în vedere faptul că cercetările arheologice realizate în această zonă în anii 2000 – 2002 au acoperit doar o suprafaţă mică, dar rezultatele obţinute sunt foarte promiţătoare atât pentru preistoria zonei cât şi pentru istoria acesteia în timpul ocupaţiei romane şi în secolele următoare, am realizat un profil magnetometric de mare detaliu la N de zona deja cercetată geofizic şi arheologic. Acest profil porneşte de la extremitatea nordică a zonei deja cercetate, are direcţia S - N şi lungimea de 225 m şi este situat pe păşune (cu o întrerupere de cca. 50 m în partea centrală din cauza prezenţei unei incinte închise, în interiorul căreia pământul era cultivat şi trecerea noastră ar fi afectat culturile). Ca şi în anul 2002, măsurătorile noastre au fost realizate la mică distanţă (cca. 30 m) de o linie electrică de înaltă tensiune, ceea ce a necesitat precauţii mai mari în privinţa preciziei măsurătorilor. Partea sudică a acestui profil magnetometric (până la incinta închisă) este prezentată în anexă (echidistanţa dintre punctele de măsură de-a lungul profilului este de 0,5 m). Măsurătorile s-au efectuat pe o lungime de 100 m. Pe primele 50 staţii de măsură (între punctele 10 şi 60) câmpul magnetic este foarte agitat, delimitând mai multe anomalii intense (cu amplitudinea medie de peste 30 nT) şi înguste, care se termină brusc la sfârşitul secvenţei printr-o anomalie negativă foarte intensă. Din punct de vedere fizico-geologic această situaţie ar trebui să corespundă unei succesiuni de surse de mică grosime (probabil sub 1 m), care se încheie spre N printr-o construcţie din material cu susceptibilitate magnetică mare (putând include şi elemente metalice). Spre N de această zonă câmpul geomagnetic devine mai liniştit, amplitudinea anomaliilor fiind în general mult mai mică (între 10 şi 35 nT). Anomalii mai intense (putând corespunde unor ziduri din cărămidă) apar în zonele 141-151, 181-195 şi 195-205, anomalia intensă de minim de la capătul nordic al profilului fiind generată de gardul de sârmă al împrejmuirii incintei închise menţionate mai sus. La suprafaţa solului nu apar nici un fel de indicii privind existenţa unor structuri îngropate. Partea nordică a profilului (situată între punctele 319 şi 451, respectiv 159-225 m faţă de începutul profilului) este din nou ceva mai agitată din punct de vedere geomagnetic, apărând şi anomalii locale înguste dar cu amplitudini foarte mari (peste 100 nT în zonele 360-365 şi 430-435), indicând şi prezenţa probabilă a unor elemente metalice. Între aceste două anomalii intense mai apar încă două zone anomale cu amplitudine mai mică (20-40nT) corespunzând probabil unor ziduri îngropate. Întrucât datele noastre dau indicaţii doar asupra geometriei construcţiilor îngropate şi asupra naturii probabile a materialului utilizat la realizarea acestor construcţii, sarcina stabilirii importanţei arheologice şi istorice a acestora va reveni arheologilor de la MJ Gorj, care vor efectua săpături pe aceste zone în cursul activităţii viitoare. Fondurile necesare acestei cercetări au fost asigurate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin programul CERES. [Florin Scurtu (GEI-PROSECO Bucureşti)]
The archaeological research at "Ciocadia – Codrişoare" uncovered two occupation levels; one level is pre-Roman from the 2nd - 1st centuries B.C. This level corresponds to a cremation cemetery. The other level is from the 2nd - 4th centuries A.D. and contains a great amount of building material, pottery and river stones as well as materials specific of that period.