Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Hortopan | Dumitru | Muzeul Judeţean Gorj "Alexandru Ştefulescu" | |
Marinoiu | Vasile | Muzeul Judeţean Gorj "Alexandru Ştefulescu" |
Aşezarea rurală (villa rustica) şi necropola romană de la Ciocadia, comuna Bengeşti-Ciocadia, este situată la 34 km E de municipiul Târgu Jiu, la 4 km N de DN67 Târgu Jiu – Râmnicu Vâlcea şi la 300 m E de malul stâng al râului Ciocadia. Aşezarea rurală se află la 3,5 km N de DN 67 Târgu Jiu - Râmnicu Vâlcea, cca. 50 m E de drumul judeţean 67 C Bengeşti-Novaci şi 150 m E de malul stâng al râului Ciocadia, pe o î...ntindere de cca. 8 ha. Necropola se află pe un platou, la cca 300 m N de villa rustica şi la 200 m E de pârâul Ciocadia, la altitudinea de 440 m, având următoarele coordonate: latitudine 45005' şi longitudine 23037'. Primele cercetări în zonă au avut loc în anul 2000, fiind efectuate de un colectiv de arheologi de la MJ Gorj, având ca responsabil ştiinţific pe dr. Vasile Marinoiu şi colaborator pe dr. Dumitru Hortopan. Ciocadia - necropolă - Codrişoare Obiectivul cercetării a urmărit investigarea unor noi complexe funerare din necropola romană. In acest scop s-au trasat două secţiuni, S1/2007 9 x 2 m şi S2/2007 10,20 x 2 m, care au fost deschise pe proprietatea Mariei Corobea. S1/2007 s-a trasat pe direcţia N-S la 3 m E faţă de S3/2006. Încă de la înlăturarea stratului vegetal au ieşit la iveală fragmente de cărămizi, ţigle, olane şi vase ceramice de culoare roşie şi neagră, lucrate la roată şi foarte puţine cu mâna. Între c.3 şi 4 apare un complex funerar de incineraţie, la adâncimea de -0,50 m faţă de nivelul actual de călcare. Aici alături de oase calcinate şi cenuşă aşezate pe o amenajare rectangulară din pietre mărunte de râu, au fost depuse mai multe obiecte: un cuţit şi un vârf de săgeată din fier, o fibulă din bronz, cu balama, tip ancoră şi un fragment de cercel de argint. În c.2 apare un alt complex funerar de incineraţie, la adâncimea de -0,70 m, unde pe lângă oasele calcinate şi cenuşă apar, un cuţit de fier, un piron în formă de „L”, fragmente de ceramică şi sticlă. C.1 şi 2 s-au extins spre E cu o casetă cu dimensiunile de 2,40 x 1 m. La adâncimea de 0,45 m a apărut o bază de stelă funerară, executată dintr-o rocă slabă (marnă grezoasă), având dimensiunile de 1 x 0,90 x 0,20 m. În mijloc se află orificiul pentru piciorul stelei, de formă rectangulară, având dimensiunile de 0,56 x 0,27 x 0,20 m. Nu s-a descoperit stela funerară, aceasta fiind probabil dispărută . Secţiunea S2/2007 a fost trasată la 2,70 m E de S1/2007, având dimensiunile de 10,20 x 2 m. Şi aici s-au descoperit două complexe funerare de incineraţie, în c.5 şi 6. Primul, apare la adâncimea de 0,45 m faţă de nivelul actual de călcare, având o amenajare rectangulară din pietre mici de râu, pe care au fost depuse oase calcinate şi cenuşă, precum şi un stillum din fier şi fragmente ceramice. Cel de-al doilea complex funerar de incineraţie apare la 0,60 m faţă de primul şi la adâncimea de 0,40 m. Oasele cremate, cărbunele, cenuşa şi inventarul funerar (un piron de fier în formă de „L” şi fragmente ceramice ce aparţin unor oale de mici dimensiuni) au fost depuse în interiorul unui ring de piatră de râu. Din punct de vedere stratigrafic, situaţia se prezintă astfel: - de la 0 la -0,08/0,10 m – stratul vegetal; - de la -0,08/0,10 m la -0,57/1,05 m stratul arheologic roman; - de la -0,57/1,05 m începe stratul steril arheologic. Ciocadia – villa rustica În aceeaşi perioadă s-au desfăşurat cercetările arheologice din villa rustica, situată la 300 m S de necropolă. Aici s-au trasat trei secţiuni, orientate N-S, având dimensiunile S1/2007 - 10,80 x 2 m, S2/2007 - 10 x 2 m şi S3/2007 - 10 x 2 m. S1/2007 s-a deschis la cca. 2 m V de S4/2006. La adâncimea de -0,45 m a apărut traiectul unui zid cu o grosime de 0,82 m, din piatră de râu şi de munte, fără legătură de mortar. Aici s-au descoperit fragmente de ţiglă, olane, cărămizi, vase ceramice de uz casnic (oale, castroane), o dăltiţă şi patru piroane din fier, o fibulă din bronz (fragmentară) şi două cărămizi pătrate având dimensiunile de 27 x 27 x 5,5 cm etc. Stratul arheologic roman merge până la adâncimea de -0,70 m. S2/2007 s-a deschis la distanţa de 2,70 m V faţă de S1/2007. În c.1 şi 2 apare fundaţia construcţiei romane, descoperită în anul anterior. Este orientată E-V, fiind executată din piatră de râu cu legătură de mortar, şi are o grosime de 0,80 m. De la adâncimea de -0,10/0,18 m apar fragmente de ţigle, olane, vase ceramice şi de sticlă. De o parte şi de alta a zidului, la adâncimea de 0,70 m apar două schelete umane din epoca feudală, orientate E–V, cu mâinile încrucişate pe abdomen. Nu s-a descoperit inventarul funerar. Pentru a contura în întregime cele două schelete secţiunea a fost extinsă spre E cu o casetă cu dimensiunile de 4 x 1,60 m. Aici s-a descoperit partea inferioară a primului schelet şi jumătate din cel de-al doilea, precum şi continuarea zidului din S2/2007. Cele două schelete au dimensiuni diferite şi s-au păstrat mai mult sau mai puţin întregi. Cel de la N de zid are lungimea de 1,60 m, din care lipseşte tibia dreaptă. Se pare că a aparţinut unui bărbat adult. Cel de-al doilea schelet, descoperit la S de zid, are lungimea de 1,40 m şi are lipsă o parte din oasele mâinii drepte. Lângă cap s-au descoperit câţiva cărbuni. El a aparţinut unei femei, dar şi aici lipseşte inventarul funerar. S3/2007 trasată la 3,60 m V de S2/2007, are aceleaşi dimensiuni ca cea precedentă. În c.1 şi 2 ale secţiunii, la adâncimea de -0,10 -0,18 m, apare fundaţia construcţiei romane descoperită în anul 2006, realizată din piatră de râu de mari dimensiuni, legată cu mortar de var, având o grosime de 0,80 m. Fundaţia se păstrează pe o înălţime de 0,40 – 0,60 m. Datorită faptului că şi aici s-au descoperit alte două schelete, am fost nevoiţi să extindem secţiune spre E cu o casetă de 6,30 x 0,70 m. În c.7-10 au fost scoase la iveală zidurile fundaţiei unei camere ce sunt orientate paralel cu cele din c.1-2. Totodată, un alt segment de zid cade perpendicular pe cel anterior. Acest zid s-a descoperit pe o lungime de 5,90 m, fiind secţionat în c.6 de un schelet ce are lungimea de 1,65 m, ce a aparţinut unui bărbat adult. Mâna dreaptă era deplasată din omoplat. Scheletul a apărut la adâncimea de -0,70 m. Cel de-al doilea schelet, păstrat fragmentar, a aparţinut probabil unei femei tinere şi are o lungime de 1,45 m. În jurul scheletului se afla un strat de mortar ce avea o grosime de 0,08 –0,10 m. În apropierea acestui schelet, la cca.0,70 m S, s-a descoperit o oală de ofrande, care conţinea oase de păsări şi miel, cărbune, şi pietricele. Oala este realizată la roată înceată, şi are ca ornamente, în partea superioară, mai multe linii oblice ce se întretaie, dând aspectul unei crengi de brad. Ea este contemporană scheletului, deci din epoca feudală, de la începutul sec. al XV-lea, datare care s-a făcut după moneda de argint, cu nominalul de 1 ban, bătută în timpul domnitorului Ţării Româneşti, Dan al II-lea (1420 – 1431), descoperită lângă schelet. Această monedă datează necropola medievală la începutul sec. XV. S-au descoperit până în prezent cinci morminte de inhumaţie din această necropolă medievală (unul în 2006 şi patru în acest an). În ceea ce priveşte materialul arheologic de epocă romană amintim descoperirea a numeroase fragmente de ţiglă, olane, vase de uz casnic (castroane, oale), fragmente de sticlă şi piroane din fier. De asemenea s-au descoperit şi două monede de argint romane, denari-unul de la Septimius Severus, iar al doilea de la Caracalla: Denar roman, Ag, Av.? SEVERVS AVG PART.MAX; Rv., RESTITVTOR VRBIS. Ric. IV71, nr.167 a, atelier Roma, anii 200 – 201, diam., 19 mm. Denar roman, Ag. Av. ? ANTONINVS PIVS AVG; Rv. INDVLGENTIA AVGG; în exergă INCARTH. Ric., 130 (a), d 18 mm. Din punct de vedere stratigrafic, se constată o situaţie similară cu aceea din campaniile precedente: 0 -0,08/0,20 m - strat vegetal; -0,08/0,20 -0,60/0,95 m strat de cultură roman; - de la 0,60/0,95 m - strat galben, steril din punct de vedere arheologic; Cercetările arheologice desfăşurate la Ciocadia, de-a lungul celor 7 ani, ne determină să considerăm că necropola romană din punctul Codrişoare este una birituală, care datează în sec. II-III p.Chr., iar în imediata sa apropiere, la cca. 200 m S se află villa rustica, descoperită în campania din anul trecut, unde au fost scoase la iveală fundaţiile unei clădiri de mari dimensiuni, din aceeaşi perioadă, peste care s-a aşezat în sec. XV o necropolă feudală.
The archaeological research from the villa rustica and the necropolis from Ciocadia showed some funerary places and a rural settlement.
In the bi-ritual necropolis from the “Codrişoare” site, we discovered four cremation tombs which were dated between the 2nd and 3rd century AD. Near the tombs we discovered silver jewels (a ring and an earring), bronze jewels (a brooch, a ring). We also found two knives, a stylus made of iron and wheelmade ceramics.
In the villa rustica, situated at 200 m south of the necropolis, along with the Roman buildings and objects (we discovered brooches, knives and two silver denarii which were issued by Septimius Severus and Caracalla). Four Medieval tombs from the 15th century, were dated by the silver coin emitted by Dan the 2nd (1420 - 1431).