Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Levinschi | Alexandru | responsabil | Institutul de Arheolohie, Chișinău |
În ultimele două decenii în silvostepa Moldovei au fost efectuate cercetări arheologice în trei necropole plane, atribuite purtătorilor culturii Sântana de Mureş-Cerneahov, toate datate, cu precădere, spre mijlocul şi în a doua jumătate a sec. IV e.n. Este vorba de complexele funerare de la Chişcăreni (Lazo)-Sângerei, Brăviceni şi Ciocâlteni-Orhei, primul monument fiind plasat pe Ciulucul de Mijloc, afluent al ...Răutului, iar celelalte două în lunca Răutului. Necropola Ciocâlteni, cercetată în anii 1990, 1992-1993, atrage atenţia prin poziţia sa deosebită, fiind plasată în lunca inundabilă a râului, care a fost desecată prin anii 60. Lucrările de desecare au afectat şi vestigiile în cauză, o bună parte a suprafeţei fiind întretăiată de canalele de desecare ori suprapusă de digul lacului artificial de acumulare şi irigare. Pe parcursul a trei campanii arheologice în incinta necropolei a fost dezvelită o suprafaţă de 860 m pătraţi, fiind cercetate 67 complexe funerare şi câteva gropi menajere, ce aparţin aşezării corespunzătoare, documentate în imediata apropiere. Necropola este birituală, cuprinzând atât morminte de incineraţie - 14 complexe, cât şi de înhumaţie - restul de 53 complexe. Incineraţiile, ca regulă, cu puţine ori foarte puţine oase calcinate, includ atât complexe cu resturile rugului funerar depuse direct în groapă, cât şi aşezate în urnă, acoperită uneori cu capac. În toate cazurile ceramica este arsă secundar, iar piesele poartă urme evidente de trecere prin foc. Inventarul este foarte sărăcăcios, cu excepţia mormântului 47, cu două fibule-perechi cu picior înfăşurat, un cercel din sârmă de bronz, o fusaiolă şi trei mărgele, depuse într-un fund de vas. Se mai impune o observaţie, că urnele, la momentul descoperirii crează impresia unor forme întregi, iar la restaurare au multe părţi lipsă. Mormintele de înhumaţie predomină numeric în partea de nord a necropolei şi domină în cea de sud. 40 din cele 53 de morminte identificate au fost parţial ori complet răvăşite în antichitate, majoritatea gropilor fiind orientate N-S. Defuncţii, de regulă, erau înmormântaţi în gropi simple, rectangulare, ca excepţie, semnalăm groapa cu praguri şi groapa cu nişă, etc. Poziţia predominantă a scheletelor este "culcat pe spate" cu mâinile şi picioarele întinse; excepţiile sunt reprezentate prin poziţia picioarelor "în romb", poziţia chircită, diverse poziţii ale mâinilor. Deseori, defunctul era aşezat în apropierea laturii de vest a gropii, rareori, era depus peste vasele cu ofrande. Inventarul este destul de sărăcăcios. Mai frecvent sunt întâlniţi pieptenii de os, cataramele de fier ori bronz, rareori, apare câte o fibulă de fier ori bronz, pahare de sticlă etc. Materialul ceramic cuprinde vase din: ceramică cenuşie fină şi zgrunţuroasă, ceramică cărămizie romană şi un singur vas grosier. Materialele descoperite ne permit o încadrare preventivă a necropolei în al doilea şi al treilea sfert al sec. IV p.Chr. Cât priveşte locul necropolei Ciocâlteni printre vestigiile sincrone din silvostepă, este greu de stabilit. Fiecare din cele trei necropole posedă trăsăturile sale individuale destul de evidente, chiar în pofida faptului că Ciocâlteni şi Brăviceni se află la numai 10 km unul de altul. Nu încape îndoială că deosebirile ar putea fi atât de ordin cronologic, cât şi desigur, de ordin etnic.