Cluj-Napoca | Punct: str. Şt. O. Iosif nr.1-3 | Anul: 2014


Descriere:

Raport ID:
5454
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Epoca greacă; Epoca elenistică; Perioada modernă; Epoca romană târzie; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Neatribuit; Domestic;
Tipuri de sit:
Locuire; Locuire civilă; Aşezare urbană;
Cod RAN:
| 54984.214 |
Județ:
Cluj
Unitate administrativă:
Cluj-Napoca
Localitate:
Cluj-Napoca
Punct:
Str. Șt. O. Iosif Nr.1-3
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Roman Cristian Aurel responsabil Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Beu-Dachin Eugenia participant Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Pupeză Luca Paul participant Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Raport:
Cercetarea arheologică preventivă de pe strada Şt. O. Iosif din Cluj-Napoca s-a făcut ca urmare a efectuării unor lucrări de reabilitare la Centrul multifuncţional de servicii sociale integrate pentru persoanele vârstnice, situat la nr. 1-3. Obiectivul este amplasat în centrul oraşului, în lunca Someşului, în vecinătatea Canalului Morii. Este vorba despre zona nord-estică a oraşului roman Napoca şi a oraşului medieval Cluj. În acest areal, cu diverse ocazii au fost descoperite numeroase vestigii şi artefacte datate din preistorie până în epoca modernă. S-au deschis două secţiuni: S1 (20 X 3 m) şi S2 (11 X 3 m). În trasarea acestora s-a ţinut cont de caracteristicile geofizice ale amplasamentului şi de memoriul de rezistenţă pus la dispoziţie de către beneficiar. Ca atare cercetarea s-a desfăşurat în interiorul clădirii ce urma a fi reabilitată, la o distanţă de cel puţin 1,5 m faţă de pereţi. S1 a fost deschisă în interiorul corpului nordic al clădirii, iar S2 în interiorul corpului sudic. Deoarece straturile de cultură până la o adâncime de 2 m erau instabile şi uşor friabile, a fost nevoie de realizarea unor sprijiniri din lemn pentru pereţii secţiunilor. Măsura s-a dovedit a fi absolut necesară, ajungându-se cu săpătura până la aproape 5 metri adâncime. Pentru protecţia lucrătorilor au fost construite balustrade din lemn în dreptul fiecărei laturi a secţiunilor. Cele două secţiuni deschise au fost trasate la mică distanţă una de cealaltă, ceea ce face ca unele nivele arheologice să fie similare. Până la o adâncime de aproximativ 2,5 m s-au descoperit complexe din epoca modernă şi puţine materiale medievale. Atât în S1 cât şi în S2 au fost dezvelite mai multe ziduri realizate din piatră de calcar şi cărămidă, legate cu mortar, ce au aparţinut unor clădiri ridicate probabil la începutul secolului al XVIII-lea. Două astfel de ziduri, din cărămizi legate cu mortar, se pare că au făcut parte dintr-un canal de drenaj boltit. În secţiunea S2 s-au găsit zidurile unei foste pivniţe precum şi o groapă cu pereţii din lemn (fântână?) în care s-au găsit numeroase vase pentru lichide, o bună parte dintre ele întregibile, şi oase de animale. Structurile medievale lipsesc, materialul databil în această epocă provenind din straturile de nivelare moderne. Sub straturile de epocă modernă s-au descoperit urmele a cel puţin două faze de piatră ale unor construcţii din epoca romană. În faza cea mai timpurie s-a ridicat un zid cu fundaţia din piatră de râu, a cărui elevaţie nu s-a păstrat. Ulterior s-a construit un zid cu elevaţia din piatră de calcar şi fundaţia din pietriş amestecat cu nisip. Acestei ultime faze i-a aparţinut probabil şi o platformă de tegule mari de acoperiş, plasate cu marginile în jos, astfel încât partea lor dreaptă forma o veritabilă podea din cărămidă. Amplasat/căzut pe această podea de ţigle întoarse s-a descoperit un altar votiv dedicat zeului Silvanus Domesticus. Materialele arheologice descoperite sunt diverse (fragmente ceramice, fragmente de tegula mammata, ţigle, cărămizi, olane, piese de paviment, obiecte din fier, bronz şi sticlă), dar acestea nu permit o încadrare cronologică foarte precisă a celor două faze din piatră. Anterior acestor faze din piatră a fost identificată o altă fază de locuire romană, din care s-au păstrat urmele unor instalaţii pentru foc. Materialul arheologic a fost preponderent ceramic, la care se adaugă oase de animale. Adâncimea maximă la care a ajuns investigaţia este de aproximativ 5 m, aici atingându-se nivelul steril din punct de vedere arheologic. Descoperirile din acest sit vin să se alăture celor deja existente în apropiere, dovedind, dacă mai era cazul, că ne aflăm într-un areal cu descoperiri arheologice importante pentru istoria zonei.
Bibliografie: