.
Constanţa | Punct: 2017 | Anul: 2017
Anul:
2017
Epoca:
Epoca migraţiilor (sec. IV-VI)
Perioade:
Epoca post-romană;
Epoca migraţiilor
Categorie:
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Necropolă
Județ:
Constanţa
Localitate:
Constanţa
Comuna:
Constanţa
Punct:
2017
Sector:
Sector Nord Str. 23 August, nr. 18A
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Băjenaru Constantin Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Şova Constantin Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Cod RAN:
Raport:

Cercetarea preventivă a avut drept scop descărcarea de sarcină arheologică a terenului pe care se doreşte investiţia „Construire locuinţă Sp+ P+1E” (beneficiari Bîrlă Daniel şi Bîrlă Rodica). Terenul pe care se propune construcţia locuinţei este situat într-o binecunoscută arie a marii necropole tomitane de epocă elenistică şi romană timpurie, mai exact în zona cartierelor Tomis II şi „Piaţa Chiliei”. În anul 2...016 s-a efectuat o săpătură arheologică preventivă pe proprietatea din str. Chiliei nr. 16, aflată la o distanţă de circa 50 m spre V, unde s-a identificat o densitate apreciabilă de morminte din sec. II-III p.Chr. (vezi CCA. Campania 2016, p. 175-176). Cercetarea a debutat cu efectuarea unei secţiuni stratigrafice cu mijloace mecanice în partea de V a terenului studiat, apoi s-a trecut la cercetarea în suprafaţă, printr-o decapare cu mijloace mecanice în etape diferite şi răzuieli manuale succesive, până la un nivel la care s-au putut delimita complexe arheologice (circa -0,95 m sub nivelul actual al terenului). Succesiunea stratigrafică este următoarea: strat de nivelare a resturilor unei locuinţei moderne demolate (0,100,20 m); vegetal antic de culoare negru-brun (0,30-0,40 m); pământ brun-gălbui steril (0,25 m); pământ galben viu (loess), surprins la adâncimea de -0,80/-0,90 m sub nivelul actual. S-a descoperit un singur complex funerar, în capătul de NV al suprafeţei cercetate. M1 - înhumaţie (groapă cu trepte laterale). Groapă de dimensiuni mari, conturată la -0,95 m sub nivelul actual, de formă trapezoidală (2,85 x 1,40/1,80 m), care se restrânge prin trepte cruţate în pământul viu la o cotă de -1,90 m sub nivelul actual (2,30 x 0,65 m). Adâncimea finală la care era depus defunctul este de -2,30 m. Pe laturile lungi de NV şi de SE, de la nivelul primelor trepte cruţate (-1,55 m) sunt practicate câte trei alveole care susţineau probabil bârne de lemn. Mare parte din latura de NV s-a prăbuşit probabil în momentul jefuirii mormântului, de unde forma neregulată a peretului. Scheletul a fost deranjat încă din antichitate, oasele fiind răvăşite, majoritatea plasate în capătul de NE, în zona craniului. S-au mai păstrat nederanjate tibia şi laba piciorului stâng. Orientare: NE-SV. De la sicriu se păstrează numeroase cuie de fier. Inventar: câteva fragmente ceramice rămase de la vasele depuse ca ofrandă (căniţă, bol, ulcior?), fragmente de la un platou din sticlă. Datare: sec. II p.Chr. O monedă VRBS ROMA (330-333) recuperată din umplutura gropii (la -1,30 m sub nivelul actual) poate oferi un bun terminus post quem pentru perioada de jefuire (sec. IV p.Chr). Cercetarea preventivă efectuată pe str. 23 August nr. 18A se alătură recentelor observaţii făcute la vest şi la sud de cartierul de blocuri Tomis II (în special cercetările preventive din str. Chiliei nr. 16, str. Romană nr. 10A şi str. Dumbrava Roşie 86), unde s-a confirmat prezenţa unor loturi funerare aprţinând unei necropole din perioada romană timpurie, parţial suprapusă peste necropola elenistică cunoscută încă de acum 50 de ani. Mormintele de înhumaţie în gropi cu trepte laterale şi urme de la bârne de susţinere a unei construcţii de protecţie a camerei funerare au mai fost documentate în cercetări preventive de la Tomis, dar şi în necropola de la Poiana (în teritoriul rural tomitan) şi ar putea semnala prezenţa unei populaţii de origine nord-pontică (sarmaţi?).

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO