Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Cliante | Laurenţiu | responsabil sector | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Colesniuc | Sorin Marcel | responsabil sector | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
Custurea | Gabriel Gheorghe | responsabil sector | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Ionescu | Mihai | responsabil | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
Talmaţchi | Gabriel | responsabil sector | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Perioada desfăşurării cercetãrii: mai 2015 Prezentarea rezultatelor săpăturii S-a săpat o secţiune care să acopere o suprafaţă cât mai mare din terenul destinat construirii locuinţei; Lungimea secţiunii – 7,50 m, lăţimea – 2,50 m; Adâncimea la care s-a săpat a fost de – 4,00 m; La suprafaţă au fost descoperite resturile unor construcţii contemporane, realizate din cărămidă, care erau sprijinite peun... zid antic La – 0,5 m a apărut un zid datat în perioada romano-bizantină, cu o grosime de aproximativ 90 cm, al cărui colţ de sud se afla în interiorul secţiunii trasate de noi; Fundaţia era din blochete de calcar, iar elevaţia a fost realizată în opus mixtum – piatră şi cărămidă Materialul arheologic: - Numeroase fragmente ceramice, în stratul de umplutură - Multe mânere de amfore, între care două ştampilate (EUCHARISTOS 2, SUBGRUPA 5B, GARLAN, 2004 (ASTINOM) FABRICANT FILEMAN, GRUPA 6, A DOUA ŞTAMPILĂ – ELENISTICĂ) - Gâturi şi funduri de vase ceramice (CNIDOS şi SINOPE, THASOS, COS, CHIOS) - fragmentare - Capace şi torţi de vase ceramice - fragmentare - Două fragmente de vase de sticlă din perioada romană - Două fragmente din fier - Răşină - Un fragment din marmură, bine şlefuit, posibil de la un ornament Situaţia stratigrafică • 0,00 – 0,30 m - umplutura modernă • -0,30–0,35 m - lutuială/podea ce a aparţinut unei locuinţe moderne • -0,35–1,75 m - nivel brun-cenuşiu, umplutura cu fragmente ceramice antice si moderne. • -1,75–1,95 m - lentila de loess cu pigment de arsura • -1,95–2,00 m - nivel de incendiu • -2.00–3,25 m - brun gălbui cu material ceramic elenistic • -3.25–3,50 m - loess • -3,50–4,00 m - brun-cenuşos cu material ceramic elenistic si cele 2 toarte de amfora stampilate Concluzii În urma cercetării arheologice in secţiunea efectuata, la suprafaţă au apărut construcţii contemporane, realizate din cărămidă, care se sprijineau pe un zidul unei locuinţe datată în perioada romano-bizantină. Zidul a fost cercetat până la adâncimea de 4 m, unde se află talpa fundaţiei. Era tencuit pe partea interioară. Subliniem faptul că zidul a fost parţial afectat de o clădire modernă, a cărei fundaţie s-a sprijinit parţial pe elevaţia zidului roman. Zidul roman are, în mai multe zone, fisuri semnificative. El este lucrat in opus mixtum cu rânduri alternative de blochete de calcar fasonate si semifasonate şi cărămizi. Zidul are cca. 0,90 m grosime, iar orientarea edificiului din care a făcut parte era SE-NV. Având în vedere placa de pavaj păstrata in situ la adâncimea de 1,65m, putem avansa ipoteza că aceasta constituia limita dintre fundaţia si elevaţia clădirii in epoca romană târzie. Subliniem, de asemenea, faptul că zidul antic a fost distrus aproape in totalitate de fundaţiile clădirii ce se afla la N de perimetrul cercetat. Materialul arheologic descoperit în stratul de umplutură constă din: numeroase fragmente ceramice (torţi, gâturi, funduri), două fragmente de sticlă, două fragmente de metal şi un fragment din marmură, bine şlefuit, provenind, probabil, de la un ornament. De asemenea, pot fi amintite două toarte de amfore ştampilate, dintre care una este de provenienţa sinopeana. Cercetarea arheologica s-a oprit la -4 m datorită unor infiltraţii de apa, posibil de la pânza freatică sau de la o conductă de apă din apropiere. Propuneri Ca urmare a cercetării arheologice efectuate pe Str. Orientului, nr. 13, loc. Constanţa, jud. Constanţa, cod tip de sit 60428.02, 60428.02.02, în mai 2015, responsabilul ştiinţific, dr. Mihai Ionescu, propune punerea în discuţie a rezultatelor prezentei cercetări arheologice de către Comisia Naţională de Arheologie. Propunerea colectivului de cercetare este protejarea şi conservarea zidurilor descrise mai sus, in aşa fel încât ele să fie incluse în fundaţia/subsolul viitoarei clădiri, în funcţie de soluţia adoptată de arhitect. Soluţia finală va aparţine Comisiei Naţionale de Arheologie.