.
Coslogeni | Comuna: Dichiseni | Judeţ: Călăraşi | Punct: Grădiştea Coslogeni (La Clinci) | Anul: 1997
Anul:
1997
Epoca:
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;Latene
Categorie:
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire;
Necropolă
Județ:
Călăraşi
Localitate:
Coslogeni
Comuna:
Dichiseni
Punct:
Grădiştea Coslogeni (La Clinci)
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Bălășescu Adrian Muzeul Naţional de Istorie a României
Dănilă Sorin Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi
Neagu Marian responsabil Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi
Pandrea Stănică Muzeul Brăilei „Carol I”
Sîrbu Valeriu Muzeul Brăilei „Carol I”
Cod RAN:
Raport:

I. Necropola getică (Măgura Coslogeni) S-au descoperit alte 4 morminte: M.13 (înhumaţie copil, plus incineraţie matur), M.14 - incineraţie în groapă, M.15 - incineraţie în groapă şi M.16 - cenotaf, dar cu vase de ofrandă. Se remarcă varietatea formei gropilor (rotunde, ovale, rectangulare), arderea intensă a osemintelor umane, din care s-au depus doar o parte, direct pe fundul gropii. În gropile mormintelor... s-au mai aflat doar fragmente de vase getice sau de amfore greceşti, lipsind orice alte piese de mobilier funerar. Este de semnalat înhumarea copilului (probabil Infans I), ca şi mormântul cenotaf. Pe baza analizei vaselor getice şi a amforelor greceşti, mormintele se datează în sec. IV-III a. Chr. Datorită amplelor lucrări de excavaţie, toate gropile mormintelor au fost afectate, neputându-se stabili anumite dimensiuni ale gropilor, iar o parte a mobilierului funerar a fost distrus sau împrăştiat. II. Aşezarea getică (Măgura lui Negoiţă) S-a început şi cercetarea aşezării getice de aici, deocamdată doar prin trasarea unei secţiuni, întrucât zona era cultivată cu grâu. Stratul arheologic nu este prea gros, dar este probabil că ne aflăm într-o zonă periferică a aşezării. S-au identificat şi două complexe de locuire, ambele nesăpate în întregime: o locuinţă de suprafaţă (L.1) şi un bordei (B.1). Inventarul arheologic, aproape în exclusivitate fragmente de vase getice şi importuri elenistice (amfore, alte recipiente), nu este prea bogat şi variat, dar el a permis o încadrare cronologică provizorie a locuirii (s-au avut în vedere şi materialele adunate din zona aşezării). Recipientele getice sunt reprezentate de borcane şi vase tronconice sau bitronconice, ornamentate cu brâuri alveolare şi prevăzute cu proeminenţe pentru manevrare, de străchini şi castroane, de obicei cu gura invazată, de vase cu picior sau căni, modelate cu mâna sau la roată etc. Importurile elenistice sunt reprezentate de fragmente de amfore pontice sau sudice, de kantharoi sau ceşti etc. Inventarul arheologic descoperit aici se datează în sec. IV - III a. Chr. Analizele paleofaunistice, efectuate de Adrian Bălăşescu, au evidenţiat faptul că o activitate de bază a comunităţii era creşterea animalelor, ovicaprinele şi bovinele reprezentând 72% din resturile recoltate. * * * Cercetările de până acum au pus în evidenţă existenţa unei aşezări şi a unei necropole getice, ambele din sec. IV-III a. Chr. Ele s-au aflat pe aceeaşi măgură, deşi acum punctele au denumiri diferite, aflate la cca. 1,5 km una de alta. Având în vedere această situaţie, cercetările viitoare se vor efectua în ambele situri.III. AŞEZAREA NEOLITICĂ (Grădiştea-Coslogeni) S-au efectuat cercetări la Nord şi la Sud de Tumulul din bronzul timpuriu, în două zone situate de-o parte şi de alta a Secţiunii Magistrale (v. V. Cavruc, M. Neagu, C.C.D.J., 13-14, p. 79, P1Ia). Întrucât, în zona de la Sud de Secţiunea Magistrală, V. Cavruc şi M. Neagu epuizaseră cercetările la cenuşarul Coslogeni şi Tumulul din bronzul timpuriu, pentru a evidenţia legăturile dintre posibilele complexe arheologice neolitice, s-au deschis două secţiuni mari - S.E. = 12 x 8 m; S.e. = 8 x 4 m. Pentru aceasta s-au demontat martorii dintre casetele deschise anterior de V. Cavruc şi M. Neagu. În S.E., în timpul demolării martorilor s-au cercetat resturile M.15 (săpat parţial în campaniile 1991-1993), iar în S.e. s-au identificat două complexe neolitice - C.1 Aglomeraţia nr.1, C.2 Groapa nr.1, din care am cercetat integral C.1 Aglomeraţia nr.1. 1. M.15/1991-1993 Groapa începea la -88/90 cm şi se adâncea până la -(130-145) cm; fundul era rotunjit; gura avea, foarte probabil, formă ovală - D.min.=75 cm. D.max. n-a mai putut fi determinat; tăia mantaua tumulului din bronzul timpuriu şi pătrundea 35 cm în umplutura gropii B.5 (cult. Hamangia); umplutura - până la -(120-125) cm era formată din pământ brun, pigmentat cu fragmente de scoici, între -(120-128) cm era formată dintr-un sediment gălbui-cenuşiu pigmentat cu cărbuni şi cenuşă, iar între -(128-145) cm era formată dintr-un sediment loessoid de culoare galbenă. Scheletul - era depus în decubit ventral pe partea stângă; picioarele erau chircite; mâinile erau pliate sub piept; sub cap avea un fragment de lut galben-albicios bine frământat şi amestecat cu nisip; orientarea Est-Vest, capul la Est. Inventar - nu a fost identificat. Ofrande - sub coastele şi sternul defunctului am găsit jumătatea inferioară a unui vas Coslogeni, spart în antichitate (scheletul a fost depus peste fragmentul de vas). Datare - cultura Coslogeni, datare confirmată de fragmentul de vas de sub schelet şi de faptul că groapa mormântului taie mantaua Tumulului din bronzul timpuriu şi Groapa B.5 (cult. Hamangia). 2. C.1 Aglomeraţia nr.1 A fost identificată în S.?., la -145/148 cm şi avea o formă elipsoidală, cu Dmax = 3,20 m şi Dmin = 2,50 m. Era formată din 3 straturi succesive de scoici, oase de animale şi fragmente ceramice Hamangia. Valvele de scoici erau în cantitate foarte mare. După îndepărtarea celor trei straturi succesive de scoici, oase şi fragmente ceramice, la -160 cm a apărut un strat din lut de culoare gălbui - cenuşie pigmentat cu cărbune şi mari fragmente de chirpic ars. Acest strat de lut este de fapt capacul care acoperă o groapă, notată de noi C2GR1, pe care o vom cerceta în campania viitoare. Materialul ceramic din acest complex aparţine culturii Hamangia - faza II a, conform periodizării lui P. Haşotti. În zonele unde nu s-au identificat complexe arheologice s-a observat următoarea situaţie stratigrafică: a) între -155 cm şi -165 cm, într-un sediment gălbui - cenuşiu amestecat cu fragmente de scoici, am găsit fragmente ceramice neolitice Coslogeni şi fragmente ceramice getice, predominantă fiind ceramica post - neolitică; b) între -165 cm şi -170 cm, într-un sediment loessoid amestecat cu cenuşă, fragmente de scoici şi mici fragmente de chirpic ars, am descoperit fragmente ceramice neolitice (Hamangia şi Bolintineanu) şi fragmente ceramice post - neolitice, se remarcă 3 - 4 fragmente ceramice decorate cu impresiuni de sfoară răsucită, care aparţin, foarte probabil, culturii Cernavoda III; acest strat poate fi considerat rezultatul unei nivelări efectuate înainte de ridicarea tumulului; c) de la -170 cm şi până la -178/180 cm, într-un sediment loessoid, s-au găsit, exclusiv, fragmente ceramice neolitice de dimensiuni mari, grupate câte 6 - 7 într-un loc; aceste fragmente ceramice sunt din pastă fină, arderea este completă, sunt acoperite cu slip negru lustruit şi decorate cu linii incizate şi încrustate sau cu şiruri de mici triunghiuri imprimate şi incrustate - aceste trăsături permit încadrarea ceramicii neolitice în cultura Hamangia II a (după periodizarea lui P. Haşotti) şi în cultura Bolintineanu II (după periodizarea lui M. Neagu); printre fragmentele ceramice Hamangia şi Bolintineanu s-au descoperit şi fragmente ceramice care au analogii în ceramica A3 - Vinèa B1 (după periodizarea lui Gh. Lazarovici) şi în ceramica Dudeşti IIIB (după periodizarea lui M. Nica).STUDIUL ARHEOZOOLOGIC Studiul arheozoologic al faunei neolitice - s-au identificat 201 oase din care peste 85% aparţin bovinelor ceea ce demonstrează că activitatea de creştere a acestora reprezenta principala preocupare a comunităţii neolitice. Vânatul este slab reprezentat ca număr de specii (3) şi număr de resturi (5%); s-au identificat Bos primigenius, Vulpes vulpes şi Lepus europaeus.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO