Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Neagu | Marian | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi | |
Pandrea | Stănică | Muzeul Brăilei | |
Parnic | Valentin Aurel | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi | |
Topârceanu | Anişoara | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
În campania din anul 2003 ne-am propus următoarele obiective: - Cercetarea complexelor arheologice din epoca neolitică (bordeiul B7 şi elementelor de amenajare aparţinând colibelor din S I/S W Cas. A, S. I/S Y Cas. A şi Cas. B); - Cercetarea "edificiului" aflat în interiorul Cenuşarului Coslogeni (S W Cas. A – D); - Cercetarea zonei de NV a tumulului din bronzul timpuriu şi a cenuşarului Coslogeni (deschider...ea unei noi suprafeţe – S ?.). Complexele neolitice În campania din anul 2003, am continuat cercetările în S ? – zona bordeiului B7 şi în S W/S Y – nivelul complexelor neolitice situate sub nivelurile arheologice postneolitice. În S W Cas. A – B – C şi S I/S Y Cas. A – B, urmele locuirii neolitice au fost identificat între cotele -0,60 m şi -2,2 m, fiind sesizate datorită resturilor de pereţi prăbuşiţi şi gropilor de pari de la unele locuinţe de tip colibă. Nivelul superior de locuire neolitică a fost identificat între –0,6 – 0,8 m şi era format dintr-un sediment de culoare brun-roşcat amestecat cu multe scoici. Au fost identificate şi resturi de pereţi prăbuşiţi, proveniţi de la o locuinţă, amestecaţi cu fragmente de oase, pietre (întregi şi sfărâmate), fragmente de vatră şi fragmente de vase din lut ars. Acest nivel de locuire a fost, în bună, parte distrus de prima manta a tumulului din bronzul timpuriu şi de amenajările efectuate pentru nivelul inferior al cenuşarului Coslogeni, fapt care a făcut imposibilă reconstituirea planului locuinţei. Întrucât, au fost identificate doar resturi de pereţi prăbuşiţi amestecate cu multe oase şi fragmente de vase, considerăm că am cercetat o zonă menajeră formată după abandonarea locuinţei (care din nefericire, a fost serios distrusă de amenajările postneolitice). Nivelul inferior de locuire neolitică a fost identificat între –2 -2,20 m, sub groapa M 1/2000 (mormântul cu calul înhumat). Acest nivel de locuire este reprezentat de urmele unei locuinţe din care s-a mai păstrat o aglomerare de materiale arheologice (fragmente de vase şi de unelte) şi resturi de pereţi neincendiaţi. Această zonă cu resturi de pereţi şi materiale arheologice avea o suprafaţă de cca. 1,5 x 2 m şi pe latura nord-estică era flancată de un şir de cinci gropi de par (d ? 15/18 cm). Au continuat cercetările şi la bordeiul B7. Au fost confirmate datele din campaniile anterioare, fiind identificate trei niveluri de depuneri arheologice, care corespund la trei faze de locuire ale acestui complex. Groapa nivelului inferior are o adâncime de max. 0,4 m, pe fundul ei fiind amenajată o podină din lut. Interesant este faptul că în faza mijlocie (nivelul mijlociu) groapa este lărgită, iar umplutura gropii din nivelul inferior este acoperită cu un strat din lut galben, care a fost utilizat ca podină; în vreme ce groapa nivelului superior pătrunde în umplutura gropii aparţinând nivelului mijlociu, pentru că are diametrul mai mic decât aceasta. Cercetările întreprinse în S I, S Magistrală şi S ? cu scopul de a surprinde marginea nordică a tumulului din bronzul timpuriu, au permis stabilirea anumitor racorduri şi relaţii stratigrafice între complexele neolitice. Au fost identificate astfel, trei niveluri de locuire neolitică care corespund tuturor complexelor cercetate până în prezent. Materialele arheologice descoperite pot fi atribuite culturii Hamangia, iar o parte din fragmentele ceramice au un decor tipic pentru cultura Bolintineanu. Dintre piesele mai deosebite amintim un obiect din os decorat cu incizii circulare – descoperit pe podina nivelului inferior al B 7 precum şi fragmente de la două statuete din lut, un vas miniatural şi o verigă din os – descoperite în urma răzuirii profilului estic al S ?. Complexele postneolitice Construcţia din interiorul cenuşarului Coslogeni În 1998, în S I, S W şi S Z, la adâncimea de 0,90/95 m, pe o suprafaţă de cca. 100 m2 se evidenţia o podină din lut galben, groasă de 5-6 cm. Pe această podină, se mai observau urmele a patru vetre de formă circulară (D aprox = 1,5 m), care fuseseră cercetate anterior de către dl. Cavruc, precum şi patru gropi de stâlpi cu D aprox. = 30/40 cm. De la început, această amenajare de mari dimensiuni nu putea fi atribuită unei locuinţe, întrucât nu am găsit nici un element constructiv care să indice, cu claritate, că pe acel loc a existat o locuinţă. În campaniile 1999 - 2000, am demolat podina descrisă mai sus, sub ea fiind un strat de 0,30 – 0.35 m de sediment cenuşos format din cenuşă, cărbune, fragmente de pereţi incendiaţi, fragmente de vatră, fragmente de râşniţe din piatră şi fragmente de vase - sac, tipice pentru cultura Coslogeni. La adâncimea de 1,25 m, a apărut o nouă podină, groasă de 6 - 8 cm, formată din două niveluri de lutuială (nivelul inferior, gros de 5 - 6 cm, format dintr-un strat de lut gălbui-cenuşiu amestecat cu nisip; nivelul superior, gros de cca. 2 - 3 cm, format dintr-un strat de lut amestecat cu pleavă). Pe acest nivel de podină s-au găsit câteva amenajări: - în colţul sud-vestic s-au descoperit trei grămăjoare de depuneri de fragmente de vase de tip Coslogeni, de zgură şi de oase, peste care s-a executat un capac de lut galben amestecat cu pleavă, gros de max. 3 cm. -. în partea nordică a podinei, mai precis în colţul de NE s-a descoperit o amenajare foarte interesantă: la marginea secţiunii s-a găsit un postament făcut din lut galben amestecat cu pleavă, înalt de 15/17 cm cu L = 3m şi l = 2,5 m; în mijlocul acestui postament era amenajată o albiere de formă dreptunghiulară cu marginile rotunjite, lungă de max. 110 cm şi lată de 60 cm, orientată pe direcţia E - V; marginile acesteia erau evidenţiate printr-o gardină cu înălţimea de 6 - 8 cm; în jurul acestui postament s-au găsit mai multe gropi de pari, orientate pe direcţia N - S, dar şi o cantitate apreciabilă de fragmente de pereţi incendiaţi amestecaţi cu cărbuni şi cenuşă. În campania din 2003, am demolat amenajările aparţinând construcţiei şi podinei din nivelul mijlociu şi la adâncimea de 1.40/1,43 m, am descoperit un alt nivel de amenajare cu puternice urme de arsură. Este vorba de o altă podină, ce se întindea pe o suprafaţă mai redusă - de cca 60 m2. Pe aproape întreaga suprafaţă, podina era de culoare roşiatică, din loc în loc descoperindu-se mari pete de cenuşă şi cărbune. Marginea cenuşarului Coslogeni În 2003, am deschis o nouă secţiune - notată S ?, cu dimensiunile de 6,50 m x 7,50 m - situată la N de secţiunile trasate de S. Morintz. Obiectivul urmărit era de a surprinde marginea cenuşarului Coslogeni. Situaţia întâlnită este interesantă: - la –1,18/120 m am descoperit o podină, groasă de 3 - 4 cm, formată dintr-un sediment brun-cenuşiu bine bătătorit, fapt care i-a conferit o mare rezistenţă (duritate). Pe această podină am găsit multe fragmente de vase rulate ce pot fi atribuite atât culturii Coslogeni (fragmente de vase - sac cu brâu în relief sub buză). - peste această podină, am găsit o depunere de cenuşă cuprinsă între –0,85 – 1,18 m, în care am descoperit fragmente de vase Coslogeni (vase - sac cu brâu în relief sub buză, torţi supraînălţate provenite de la ceşti), toate aflate în poziţie secundară. - deasupra stratului de cenuşă, am descoperit un strat de pământ compact, de culoare brună, gros de 8 - 10 cm, în care s-au descoperit mici fragmente ceramice de tip Coslogeni, dar şi fragmente ceramice de tip Hamangia III. Acestă depunere de pământ brun este ca un capac ce acoperea stratul de cenuşă. - depunerea de pământ brun era acoperită de mai multe straturi de nivelare (care alternau), formate din straturi de sediment brun şi de pământ galben, fiecare având o grosime de 6 - 8 cm. - deasupra acestora, am identificat un strat de loess bine bătătorit, cu grosimea de 10 - 12 cm care avea rolul unui capac ce acoperea toate depunerile aflate sub el. Situaţia descrisă mai sus, întâlnită la marginea cenuşarului atribuit culturii Coslogeni ne arată că un cenuşar este, de fapt, o succesiune de depuneri ce acoperă anumite amenajări. În cazul cenuşarului atribuit culturii Coslogeni, din aşezarea de la Grădiştea Coslogeni, dacă avem în vedere rezultatele cercetărilor întreprinse în S Y, S W şi S ?, acesta este de fapt un ansamblu de construcţii şi amenajări (care nu pot fi considerate o locuinţă) peste care s-a depus (probabil, în mai multe etape) un strat consistent de cenuşă, care la rândul său era acoperit de o depunere de pământ brun, iar deasupra tuturor depunerilor, era acel ultim strat de loess ce acoperea totul ca un capac. În zona centrală, acest capac din loess nu a putut fi identificat şi cercetat, fiindcă a fost distrus de gropile săpate în epoca getică, dar şi de cele din epoca medievală.
We pursued the following goals: excavating into the Neolithic archaeological complexes (sunken-floored building B7 and the works at the huts from earlier sections); investigating the “building” found inside the Coslogeni ash pit; excavating into the northwest area of the early Bronze Age tumulus and the Coslogeni ash pit. The archaeological material found can be attributed to the Hamangia culture, and some of the sherds have a decoration typical of the Bolintineanu culture.