Staţiunea arheologică Costeşti – Cier/Lângă Şcoală, jud. Iaşi, cunoscută din perioada interbelică1, se găseşte în Poarta Târgului Frumos2/Şaua Ruginoasa-Strunga (între Podişul Sucevei, Podişul Central Moldovenesc şi Câmpia Moldovei). Amplasat la 7 Km NV de Târgu Frumos, situl se află în proximitatea unor cunoscute aşezări cucuteniene: Ruginoasa-Colina Drăghici; Giurgeşti–Dealul Mănăstirii/ Chetrosu; Băiceni-Cet...ăţuia; Buznea-Dealul Beci; Hăbăşeşti-Holm ş. a. Punctual, situl se găseşte pe cursul superior al Bahluieţului (cca. 10 km de la izvor), într-un meandru din valea fosilă a pârăului, pe reversul cu expoziţie vestică a unui martor de alunecare, desprins succesiv spre ENE, din Cuesta Dealului Pietrişul şi evoluat în diferite etape. Astăzi, situl se găseşte pe imaşul comunal, altădată în curtea Şcolii Vechi. Iniţial, situl avea o formă pentagonală, cu colţurile rotunjite, fiind ”rupt” de restul ”platoului” de la vest printr-un şanţ adânc/o albie fosilă a Bahluieţului (Dimensiuni: N-S=68 m; E-V=45 m; S=2500 mp; în 1942 avea aprox. 1600 mp), dar partea de NV a început să se falieze din anii ’30, sec. XX. Cercetările anterioare vorbesc de existenţa unor bogate materiale Cucuteni A3, A-B2/B1 şi a două necropole, una Horodiştea-Erbiceni II şi alta medievală. Absenţa unei documentaţii ştiinţifice clare, referitoare la stratigrafia şi planimetria staţiunii, precum şi starea avansată de degradarea naturală şi antropică (braconaje arheologice) a acestui sit ne-au determinat să întreprindem acţiunile de evaluare, diagnostic şi salvare din anul 2012. Aceste investigaţii s-au desfăşurat între 4-7 septembrie 2012 şi au fost posibile graţie unor mici, dar generoase sponsorizări3. Ca obiective, diagnosticul arheologic a vizează: delimitarea suprafeţei păstrate şi a gradului de conservare a sitului pluristratificat, realizarea unor investigaţii neintruzive (scanări magnetometrice, GPR), efectuarea unui sondaj arheologic, pentru realizarea unui profil stratigrafic longitudinal, deoarece lipseşte un asemenea document arheologic, realizarea stratigrafiei orizontale a sitului şi a zonelor conexe, fundamentarea unui proiect de cercetare sistematică, interdisciplinară. S-au efectuat determinări geomorlogice şi hidrologice (prof. dr. Gheorghe Romanescu, UAIC Iaşi), scanări GPR şi ridicarea topo a sitului (Andrei Asăndulesei, Silviu Gania, Platforma Arheoinvest UAIC Iaşi). Având în vedere suprafaţa păstrată şi riscul falierii unor părţi din latura nordică, sondajul a fost realizat doar printr-un şant de control S.I/2012 (20 x 1, 5 m) şi o casetă (2 x 1,50 m), din S.II, în dreptul M2 şi M3 (m. 16-18), adâncite parţial până la 0,45-0,90 m. Observaţiile geomorfologice şi arheologice ne arată că din amplasamentul de altădată al sitului se mai păstrează doar 30%. Versantul de N-NV prezintă o eroziune activă, prin acţiunea concertată a apelor Bahluieţului, la bază, şi sufoziune, fiind ”pornit” pe o lăţime de cca.15 m. În deschiderea naturală a acestui versant se observă nivelurile şi complexele de locuire (locuinţe Cucuteni A3 şi B1, cuptoare, gropi, morminte), care într-un timp scurt se vor pierde. Din punct de vedere arheologic, în şanţul de control au fost identificate, deocamdată, două locuinţe Cucuteni B: L.1/2012 (între m. 1,50-6,50) şi L.2/2012 (m. 9,70-14,40), deranjate de săpăturile anterioare (m. 0-1; 6,80-9,70) şi braconaje (m. 14,40-20). Aceste locuinţe prezintă lipituri de perete şi podea, masive în cazul L.2; materiale ceramice (vase de uz gospodăresc, ceramică Cucuteni ”C”, ceramică pictată, amestecată–Cucuteni A3 şi A-B2/B1, râşniţe, nicovale de piatră, piese de silex, materiale osteologice, plastică antropomorfă şi zoomorfă). Pe traseul S.I, au mai fost intersectate: o porţiune dintr-un zid (?) de piatră (m. 7,60-9,40), precum şi trei morminte de inhumaţie, probabil creştine: M.1 – m. 19-20 puternic răvăşit de braconaje; M.2 – m. 16,20-17,40, la - 0,70 m, în S.I şi S.II, exploatat în întregime (defunctul era un adolescent depus în decubit dorsal, cu mâinile pe lângă corp, cu picioarele întinse; orientarea scheletului V–E, fără alt inventar); M3–m. 16-16,40, la - 0,55, în S II (defunctul este un copil, orientarea scheletului V–E; exploatat parţial, deoarece se prelungeşte în porţiunea nesăpată; a fost conservat şi va fi investigat în campaniile viitoare). În concluzie, se observă că situl se degradează accelerat, rămânând doar o treime din suprafaţa sa. De aceea, pentru protejarea a ceea ce a mai rămas, sunt necesare atât măsuri de monitorizare a distrugerilor, de deviere a cursului pârăului Bahluieţ, cât şi realizarea unei amenajări de protecţie cu gabioane la partea de nord a Dealului Cieri, pentru oprirea ruinării versantului. În ciuda săpăturilor arheologice din diferite timpuri şi braconajelor, există porţiuni nederanjate, care pot oferi date importante legate de locuirea din sit. Este necesară continuarea săpăturilor şi investigaţiilor moderne, pentru atingerea obiectivelor propuse şi pentru salvarea complexelor şi materialelor arheologice care se distrug. Cercetările vor fi extinse şi în alte locaţii din vatra satului Costeşti, pentru lămurirea problemelor de stratigrafie orizontală (locuirea din curtea şcolii vechi). Echipa de cercetare îşi propune adunarea tuturor datelor şi materialelor obţinute până în prezent şi elaborarea unei micromonografii a sitului, care, cu toate investigaţiile efectuate, este destul de puţin cunoscut în literatura de specialitate, fiind sursă pentru dezvoltarea colecţiilor particulare.