Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Man | Nicoleta | Muzeul Judeţean Mureş | |
Protase | Dumitru | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Cercetările au avut drept scop stabilirea perimetrului aşezării romane în imediata vecinătate a actualului sat Cristeşi. În acest scop au fost trasate 3 secţiuni în locul mărginit de drumul vechi al Combinatului de aşezarea actuală şi Mureş. {Secţiunea I} ( 20 x 1,5 m) a fost orientată EV la aproximativ 500 m de malul Mureşului. La adâncimea de 0,50-0,60 m s-a descoperit o groapă amenajată umplută cu nisip fin..., cu diametrul de 1,20 m, care, probabil, a fost în apropierea unui atelier de olărit. În partea de E, groapa se continuă cu o porţiune pavată cu piatră pe toată suprafaţa secţiunii, probabil, o curte amenajată, unde meşterul olar avea la îndemână materiile prime, atelierul şi cuptorul de ars ceramică. Argumente în plus pentru existenţa aceste amenajări s-au descoperit pe toată suprafaţa pietruită a secţiunii. {Secţiune a II-a} a fost trasată perpendicular pe S1. La adâncimea de 0,50-0,60 cm s-au descoperit urmele unor pari de lemn cu diametrul de 10-14 cm, de la scheletul unei locuinţe de suprafaţă. Parii de lemn (aşa cum au fost surprinşi în stratigrafia verticală şi orizontală) încadrează un perimetru de 3,30 X 4,20 m având câte trei pari pe fiecare latură. Materialul recoltat din locuinţă constă din ceramică roşie de factură Cristeşti, de foarte bună calitate, cuie şi scoabe din fier şi două lame din bronz. {Secţiunea a III-a} (10 x 1 m) a fost orientată E-V, chiar pe malul Mureşului. La adâncimea de 0,40 m, între careurile 3 şi 8 a fost descoperită o podea din cărămidă pisată şi continuată cu o suprafaţă acoperită în totalitate cu plăci de gresie şi cărămizi. Analiza acestui conglomerat de material şi a profilului vertical, unde se văd urmele unor pereţi subţiri lutuiţi, ne determină să concluzionăm că aici a existat o locuinţă de suprafaţă modestă. Din interiorul locuinţei, alături de materiaul ceramic abundent, s-a descoperit o monedă de bronz din timpul lui Traian şi un fragment dintr-o fibulă de bronz. La adâncimea de 0,60 m materialul ceramic s-a rărit, însă nu a dispărut complet. La sfârşitul acestei campanii arheologice putem concluziona că, în acest sector al aşezării a existat un {singur strat de cultură romană}, spre deosebire de cercetările anterioare care au dovedit existenţa a două straturi de cultură romană. În săpăturile acestui an a fost descoperită numai ceramică roşie, cea neagră-cenuşie lipsind complet.