Davideni | Comuna: Ţibucani | Judeţ: Neamţ | Punct: La izvoare - Sipieşti | Anul: 1996
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
441
Anul cercetarii:
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 124821.01 |
Județ:
Neamţ
Unitate administrativă:
Ţibucani
Localitate:
Davideni
Punct:
La izvoare - Sipieşti
Localizare:
| 124821.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Mitrea | Ioan | responsabil | Liceul "George Bacovia", Bacău |
Raport:
Au continuat cercetările în aşezarea din punctul "La izvoare - Sipieşti", satul Davideni, com. Ţibucani.
A fost cercetată o nouă suprafaţă din zona de sud a aşezării din sec. V-VII, prin săparea secţiunilor 80 şi 81, fiecare în lungime de câte 150 m şi o lăţime de 1,50 m. Distanţa dintre cele două secţiuni fiind de 2 m. În suprafaţa săpată efectiv, respectiv în suprafaţa celor două secţiuni şi casetelor necesare dezvelirii unor complexe arheologice, s-au găsit resturi de cultură materială ce atestă prezenţa unor aşezări aparţinând mai multor epoci istorice, respectiv epoca bronzului (cultura Noua), prima epocă a fierului (Hallstatt-ul târziu), Latene târziu şi sec. V-VII. Ca şi în campaniile anterioare, orizontul arheologic cel mai bine reprezentat, care constituie în fapt şi obiectivul principal al cercetărilor de la Davideni, îl constituie {aşezarea din sec. V-VII}. În această campanie de cercetare au fost descoperite încă {două locuinţe} cu o încăpere, de tipul celor cu podeaua mai puţin ({L70}) sau mai mult ({L71}) adâncită, faţă de nivelul de călcare, construite din bârne lutuite, cu acoperişul realizat din materiale uşoare, probabil în două pante. Nu s-au găsit gropi care să indice prezenţa furcilor de susţinere a pereţilor şi acoperişului. Intrarea în L70 s-a aflat pe latura de NV, dinspre zona cu izvoare, iar în L71 pe latura de est. Dacă în L70 s-a găsit o singură instalaţie pentru foc, constând dintr-un cuptor din pietre, în L71 s-au găsit cinci instalaţii pentru foc, respectiv un cuptor din pietre pe latura de vest şi patru cuptoare din lut, de tipul celor cotlonite în pământ, dispuse în colţurile de nord şi sud. Cele patru cuptoare din lut aparţin cronologic unor faze diferite. Pe baza observaţiilor din teren se poate afirma că iniţial, pe lângă cuptorul din pietre a funcţionat şi cuptorul din lut C2. Probabil, concomitent, a funcţionat şi C3. La o reamenajare şi lărgire a locuinţei, cuptoarele C2 şi C3, probabil deteriorate între timp, au fost dezafectate, şi s-au construit cuptoarele C1 şi C4, care s-au păstrat aproape în întregime. Cuptoarele din lut, de formă circulară în plan orizontal, cu diametrul de cca. 1,00 x 1,20 m, aveau înălţimea bolţii, în interior, de cca.0,35 m. De forma unei calote sferice, aveau vatra mai mult sau mai puţin supraînălţată, faţă de podeaua locuinţei, iar gura întărită cu bulgări mari de conglomerate (pietriş cu nisip). Numărul mare al cuptoarelor, dovedeşte că locuinţa a fost folosită un timp mai îndelungat, fiind reamenajată, în fapt refăcută, cel puţin o dată. Inventarul aflat în cele două locuinţe este format aproape exclusiv din ceramică. Doar în L71, în afară de ceramică, s-a găsit un ac din bronz, de la o fibulă de tipul cu piciorul întors pe dedesubt, şi un mâner de cuţit, din corn.
Atât în L70 cât şi în L71 s-a găsit ceramică lucrată cu mâna, dar şi ceramică lucrată la roată. Cu mâna au fost lucrate vase borcan şi tipsii. Categoria ceramicii lucrate la roată este atestată prin prezenţa unor fragmente din vase mari de provizie, de tradiţie Sântana de Mureş, de culoare cărămizie, pastă ciment, ornamentate cu linii vălurite, găsite în L70; sau fragmente din vase borcan, de dimensiuni mici, lucrate dintr-o pastă nisipoasă, de culoare cărămizie, având coaste în interior şi decorate cu striuri drepte, şi mai rar vălurite, pe suprafaţa exterioară. Prezenţa acestor catgorii ceramice asigură încadrarea locuinţelor L70 şi L71 în prima fază din evoluţia aşezării din sec. V-VII de la Davideni, respectiv în faza încadrată în ultimele decenii ale sec. V şi prima jumătate a sec. VI p. Chr.
Dintre descoperirile din această campanie, mai menţionăm, un complex, probabil un atelier (?), din care s-au recuperat câteva greutăţi din lut şi mai multe străpungătoare, complex care poate fi atribuit aşezării din sec. V-VII. Tot acestui orizont cronologic îi aparţine şi un mic pieptene din os, descoperit în S81, la metrul 79 şi la -0,45 m adâncime. Piesa, cu mâner semicircular, a fost confecţionată dintr-o singură plăcuţă de os, are un singur rând de dinţi, şi este ornamentată, pe faţă, cu cercuri concentrice, incizate, dispuse în rânduri. Mijocul mânerului este terminat printr-o cruce. Piesa, un pieptene miniatural, prin caracteristicile sale, se încadrează în seria obiectelor cu semnificaţie paleocreştină descoperite la Davideni şi se încadrează în sec. V-VI. În aşezarea de la Davideni, au fost descoperite până acum 71 de locuinţe, dintre care 70 aparţin nivelului aşezării din sec. V-VII, iar una (L62) atestă un nivel din sec. VIII-IX. Cu cele 70 de locuinţe descoperite până acum, cu un inventar bogat şi divers, aşezarea de la Davideni se recomandă ca unul din siturile arheologice de mare importanţă pentru cunoaşterea epocii sec. V-VII din spaţiul est-carpatic, ca şi al României în general. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin