În 1979, în urma perieghezelor efectuate pe locul de descoperire Filiaşi-Alsó-Kövesföld, Elek Benkő şi Attila Székely au colectat fragmente atipice de ceramică preistorică. În 1980, crescătoria de porci din Filiaşi a înfiinţat pe acest teren două depozite de dejecţii datorită cărui fapt mare parte a locului de descoperire a fost distrus. În urma efectuării lucrărilor în jurul depozitului de dejecţii şi pe par...cursul anilor de periegheză s-a găsit ceramică din cultura Coţofeni, respectiv, din epoca bronzului, romană şi din perioada migraţiilor timpurii. În 1983, în partea de ESE a locului de descoperire, cu ocazia curăţirii albiei pârâului Fűzes, s-a observat profilul unui bordei în malul pârâului, din care a ieşit la iveală ceramică atipică din epoca migraţiilor, databilă în sec IV.1 În aprilie 2007 am fost anunţaţi de către un localnic că depozitele de dejecţii abandonate în anii ’90 au fost excavate pentru a se înfiinţa heleşteuri în locul acestora. Ajungând în locul amintit în 16 aprilie, am reuşit să adunăm din partea de E a depozitului sudic un număr mare de fragmente ceramice atribuite culturii Coţofeni. Am observat astfel conturul negru al unui complex în pământul săpat până la stratul steril de argilă. Localnicul sus-menţionat a săpat în acest loc o groapă din care au ieşit la lumină - pe lângă fragmentele de oală decorate cu linii incizate - şi un idol zoomorf, pe care ni l-a înmânat mai târziu. Pe terenul scotocit nu am reuşit să determinăm dacă avem de-a face cu un complex sau mai degrabă cu un strat de cultură neatins. Lucrările au fost suspendate de către DCCPCN până la obţinerea autorizaţiei de cercetare. Astfel am întreprins mai multe periegheze, în urma cărora am colectat ceramică din epoca cuprului. În pământul excavat din depozitul vechi de dejecţii, am găsit fragmente de ceramică puternic deranjate în urma intervenţiilor de construcţie. Datorită nivelării terenului, nu am putut preciza locul exact de provenienţă a materialului arheologic. În depozitul sudic am tras o secţiune de 10 x 2 m, folosind ca punct de reper un copac în colţul nordic, iar în cel sud-estic capătul unei conducte de apă. Punctele respective au fost măsurate topografic. Am luat 0,20 m din stratul superior pentru a realiza un grund cercetabil pe terenul deranjat de intervenţiile de construcţie. După ce am raşchetat grundul secţiunii arheologice a ieşit la iveală conturul circular al complexului menţionat, având un diam. de 1,60 m şi umplutură neagră. Nu am putut preciza la ce înălţime a început de fapt gura gropii faţă de acest nivel. Chiar dacă nu avem observaţii stratigrafice, trebuie să atragem atenţia asupra faptului că situarea secţiunii noastre la o adâncime considerabilă, pe fundul unui viitor heleşteu a fost determinată de înclinarea naturală a terenului şi ridicarea barajului în 1979, respectiv în 2007. Groapa preistorică a scăpat de intervenţiile lucrăriilor pentru că s-a situat în marginea depozitului vechi de dejecţie, iar lucrările din 2007 s-au mărginit doar la excavarea nămolului. Pe toata suprafaţă a secţiunii ne-am adâncit cu 0,60 m, dar în afară de groapă nu a ieşit alt complex arheologic. Numai din umplutura gropii a ieşit material arheologic (în acest caz într-o cantitate considerabilă), în cealaltă parte a secţiunii am considerat steril din punct de vedere arheologic, de aceea nu ne-am mai adâncit în continuare. În profilul secţiunii se putea observa la partea superioară un strat de argilă cu o grosime variabilă, urmat de un strat negru, ambele fără urme arheologice. La început am considerat că stratul de argilă, depus inegal pe stratul negru, ar fi lutuirea interioară a depozitului de dejecţii, dar după relatarea localnicilor, crescătoria de porci n-a folosit o tehnică asemănătoare. După observaţii ulterioare îl considerăm ca aluviune a pârâului Füzes. Groapa a avut formă aproape circulară, iar în umplutura sa am surprins un singur strat. Am reuşit să sapăm groapa doar la o ad. de 0,40 m, dat fiind faptul că „groapa de jaf” a localnicului care ne-a informat a fost adâncită până la acest nivel. Marginile şi fundul gropii au fost drepte, uşor rotunjite la colţuri, partea de jos conţinând fragmente de argilă alunecată. Groapa conţinea: fragmentele restaurabile şi greu identificabile ale diferitelor tipuri de oale, oase de animale (de pasăre, ovine şi caprine), respectiv o varietate de unelte cioplite din rocă vulcanică. În partea vestică a gropii am depistat şi cenuşă, respectiv, bucăţi de cărbune. Pornind de la materialul arheologic descoperit în groapa de 0,90 m am dedus că aceasta trebuie să fie o groapă menajeră. Am reuşit să întregim şase oale de lut şi partea superioară a unui vas de provizii. Privind decorul vaselor găsite la Filiaşi - Alsó-Kövesföld putem să menţionăm următoarele tehnici de ornamentare: adâncire (incizii late şi adânci, sub forma unor şănţuleţe dispuse în genul „ramurilor de brad”, şirurile de impresiuni orizontale dispuse pe mai multe rânduri sub buza vaselor, crestele orizontale, realizate cu unghia), ornament în relief (brîurile alveolate, crestele verticale, barbotină şi aplicaţii tip „boabe de linte”) şi canelare (fie caneluri late, fie înguste, dispuse vertical sau oblic pe corpul vaselor, dând naşterea triunghiurilor îngropate). După forma şi decorul vaselor găsite în groapa locului de descoperire Alsó-Kövesföld considerăm că acestea aparţin fazei I a culturii Coţofeni.