.
Frumuşeni | Judeţ: Arad | Punct: Mănăstirea Bizere | Anul: 2008
Anul:
2008
Epoca:
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade:
Epoca medievală;
Epoca medievală mijlocie
Categorie:
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Mănăstire
Județ:
Arad
Localitate:
Frumuşeni
Comuna:
Frumuşeni
Punct:
Mănăstirea Bizere
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Burnichioiu Ileana Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Csongor Derszi Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
David Sebastian Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Mărginean Florin Complexul Muzeal Arad
Munteanu Bogdan Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Rusu Adrian Andrei responsabil Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Toda Oana Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Cod RAN:
Raport:

Obiectivele cercetării: - delimitarea perimetrului sitului şi a necropolei; - continuarea cercetărilor în zona palatului abaţial pe laturile vestice, nordice şi estice, delimitate de şanţul şi palisada identificate în campaniile anterioare; - clarificarea planimetriei la clădirea identificată la V de turnul-fântână şi a spaţiului de la E de refectoriu. Situl arheologic Frumuşeni - Mănăstirea Bizere, se af...lă la 1 km NE de localitate (12 km E de Arad), în lunca Mureşului, pe malul stâng al râului, în punctul numit ”Fântâna Turcului”. Au fost trasate 23 secţiuni, fiind investigate zona de la S de turnul-fântână, spaţiul aflat la N şi V de clădirea identificată palat abaţial, latura nordică a clădirii identificate la V de turnul-fântână, spaţiului de la E de refectoriu, suprafaţa totală investigată fiind de 350 m2. Clădirea de la V de turnul-fântână a fost descoperită în anii anteriori. S-a cercetat prin S79. S-a urmărit delimitarea sa dinspre N. S-au descoperit doar negative de ziduri care par să traverseze secţiunea de la SV la NE. Un nivel de mortar, cu pietriş pare să desemneze nivelul de construcţie. De la el există o adâncire de cca. 0,40 m în nivelul de nisip curat. Materialele de construcţie reziduale provin de la pietre fasonate şi cărămizi. Materialele ceramice ori feroneria de construcţie (cuie) sunt rare. Spaţiul de la N de palatul abaţial S-a descoperit în secţiunea S80 un negativ de zid, în extrema de E a acestei secţiuni. S-au obţinut doar repere generale de amplasare şi de relaţionare cu capela, şanţul şi palisada, precum şi pilonii descoperiţi în această campanie la N de palatul abaţial. Pilonii de zidărie circulară descoperiţi la N de palatul abaţial au fost identificaţi în S85 şi S88, având diametrul de 1,70 m. Primul a fost construit din blocuri de piatră, parţial fasonate, alternate cu paturi de mortar. Există şi bucăţi de cărămidă în compunerea sa. În partea superioară s-a descoperit o asiză de cărămidă care, din păcate, nu ajunge până la margini. Fundaţia conţine cinci pseudo-asize de piatră, la care se adaugă cea de cărămidă. Înălţimea descoperită este de cca. 1 m. La cca. 2 m de acest pilon, spre E, a fost descoperit un fragment de zidărie care ar putea aparţine unui al doilea stâlp. Conţinea pietre reutilizate. El se afla pe diagonala pe care apa Mureşului a tăiat complexul, inclusiv colţul de NE al palatului. Amprenta de barcă s-a cercetat prin intermediul secţiunilor S74/B, S77, S77A, S82, S84, S84 A. Lungimea ambarcaţiunii a fost de 12,24 m, cu o lăţime maximă de 1,15-1,20 m. Are orientarea NV-SE. A fost delimitat cu scânduri de lemn. Amprenta lor este bine vizibilă pe mortar. După felul de aşezare, pare că avem de-a face cu fund drept, şi pereţi uşor semicirculari. O scândură a fost descoperită în mortarul curat din partea de V. Este posibil ca barca să fi fost dezafectată şi folosită drept varniţă, cu prilejul construirii turnului-fântână (cea mai apropiată clădire). Jumătatea de E era plină cu fragmente de cărămidă, de mărime mică, puţine pietre, ceramică arpadiană timpurie şi numeroase oase de animale (mamifere, păsări, peşti). Alături se întâlnesc fragmente de cărămizi, a căror dimensiuni integrale par să fie de 30 x 16 x 6 cm, 28 x 14 x 5 cm, 26 x 15 cm. Datarea ei a fost posibilă pe baza unei monede schifate, bătute de către Ştefan al IV-lea (1162-1163) şi a unui pinten cu spin cu bulb, la sfârşitul secolului al XII-lea, eventual la începutul secolului al XIII-lea. Reţeaua de bârne şi şanţul din jurul palatului abaţial În secţiunea S80, respectiv în extrema ei de V, a fost regăsit sistemul de găuri de bârne verticale care dubla latura scurtă, de V, a palatului abaţial. Este vorba despre un şir dublu de pari. Funcţia cea mai plauzibilă deţinută ar fi aceea de sistem de protecţie a palatului. Ea a lăsat în urmă şi conturul unui val, rezultat direct al fostei palisade. După o bermă lată de 0,90 m, în extrema de E a secţiunii S76 a fost identificat un şanţ în formă de U, cu hastele deschise la gură, care este la aproximativ 1,50 m de palisadă. Panta dinspre palisadă avea aproximativ 2,60 m. La gură, lăţimea maximă atinsă era de 5,30 m. De la cota de pornire a acestei pante, adâncimea maximă atinsă era de 1,90 m. Pe fund, alveolarea avea o lăţime de aproape 0,60 m. Şanţul a fost găsit şi în secţiunea S63/2006. Şanţul a fost regăsit şi pe o parte a traseului secţiunii S87 (V). Amenajarea este târzie, corespunzând ultimei faze de folosire a mănăstirii. Probabil că nu a putut fi mult timp folosită pentru că pereţii şanţului erau săpaţi în sol cu mult pietriş, incapabil să reziste neescarpat. Amenajarea fluvială identificată în extremitatea estică a refectoriului Amplasată la SE de clădirea refectoriului, orientată NE-SV. A fost construită din blocuri de piatră fasonate, a căror faţă prelucrată era îndreptată spre N. S-au descoperit două asize de blocuri. Sub asize se află o fundaţie cu un uşor umăr. Fundarea s-a făcut pe un teren cu pietriş de râu. S-a constatat că amenajarea pornea cu cea mai mare probabilitate din linia şirului de spaţii podite aliniate la S de clădirea refectoriului. Se îndrepta spre S, pe cca. 8 m, apoi se închidea într-un unghi drept, către E şi făcea o nouă întoarcere către S, tot în unghi drept, aproximativ în paralel cu linia canalului colmatat de la estul complexului. Aproape perpendicular pe umărul din sud-estul acestui zid, de-a lungul profilului de E al secţiunii S86, a fost descoperit un zid construit cu bucăţi de cărămidă. S-au descoperit două-trei asize. El încăleca zidul de piatră, cu blocurile ecarisate refolosite. S-a prăbuşit, în cea mai mare parte, spre E. Acolo au fost găsite asize pe cant, care sunt dovada unei construcţii superficiale. Zidul prăbuşit spre E are însă cel puţin cinci asize. Cărămizile sunt toate fragmentare. Liantul de var este sărac. Pare că a închis, de la un moment dat, intrândul cu blocuri fasonate. Cimitirul A fost delimitat cel puţin către V. El a funcţionat atât înaintea şanţului şi palisadei, cât şi după dezafectarea lor. În extrema vizată (S91), mormintele par să fi fost aranjate în şiruri, cu însemne funerare la cap (pietre simple, de dimensiune medie). Au fost cercetate încă 17 morminte, numărul acestora ajungând acum la 191. Principalele descoperiri constau din fragmente arhitectonice (capiteluri, imposte, colonete, componente de paviment) la care se adaugă ceramică fină şi uzuală, sticlărie, podoabe, piese de metal şi monete.

English Abstract:

The archaeological site of Frumuşeni-Bizere Monastery is located 1 km North-East from the village and 12 km East from Arad City, in the meadow of Mureş River, on its left bank, at the spot known as ”The Turk’s Fountain” (Fântâna Turcului).
During 2008 campaign we opened 23 tranches. The total investigated area was of 350 m2. The most important discovery was a mortar impression of a boat 12.24 m long, excavated in the south side of the tower. We also investigated 17 graves, summing 191 graves uncovered here.
The archaeological material discovered consists in architectonic fragments (capitals, imposts, columns, pavement components), completed by household pottery, glass, metal objects, coins, bone and horn objects.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO