.
Galaţi | Punct: Tirighina - Necropola tumulară romană - Tumul 1 | Anul: 2009
Anul:
2009
Epoca:
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade:
Epoca romană
Categorie:
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Necropolă tumulară
Județ:
Galaţi
Localitate:
Galaţi
Comuna:
mun. Galaţi
Punct:
Tirighina - Necropola tumulară romană - Tumul 1
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Adamescu Adrian Ionuţ Muzeul de Istorie Galaţi
Ilie Costel Muzeul de Istorie Galaţi
Moraru Corneliu Muzeul de Istorie Galaţi
Scripnic Marian Muzeul de Istorie Galaţi
Cod RAN:
Raport:

Situl arheologic în discuţie se află la 300 m N de gara Bărboşi şi la 200 m de castrul roman şi aşezarea civilă romană din sec. II-III p.Chr. Tumulii din acest sit ocupă o suprafaţă de cca. 5 ha la V de banda transportoare a combinatului siderurgic şi la N de DN 25. Zona în care se va realiza obiectivul „Staţie de telefonie mobilă GSM" este situată în situl arheologic Tirighina-Necropola tumulară romană, sit î...nscris în LMI la poziţia GL-I-s-B-02972. Arealul respectiv a atras atenţia cercetătorilor care au consemnat prezenţa unor numeroşi tumuli în diferite lucrări de specialitate. Încă de la începutul secolului al XX-lea, V. Pârvan1 consemna prezenţa a 11 tumuli, iar în a doua jumătate a secolului XX, arheologul M. Brudiu2 menţiona prezenţa unui grup de 19 tumuli, la începutul anilor 80, pentru ca apoi să constate prezenţa doar a 7 tumuli. Unii tumuli au fost distruşi odată cu edificarea combinatului siderurgic de la Galaţi, mărturii arheologice rezultate din aceştia fiind salvate întâmplător3. În prezent mai sunt vizibili 7 tumuli, cu înălţimi între 0,5 şi 2 m. Tumulul cercetat anul acesta, denumit T1, se află pe Platoul Tirighina, în tarlaua 176, parcela 4, pe terenul proprietarului Zaim Radu. Tumulul 1 are formă aproximativ circulară, cu un diametru de 25 m şi o înălţime de 0,90m. Suprafaţă tumulului era ocupată de viţă de vie şi pomi fructiferi, lucrările agricole afectând mantaua acestuia. Tumulul 1 de la Tirighina a fost cercetat prin practicarea a opt suprafeţe numerotate de la S spre N, S1-S8. În cadranul I au fost trasate şi cercetate suprafeţele S1 (12 x 6 m) şi S2 (12 x 7 m), în cadranul II, S3 (12 x 6 m) şi S4 (12 x 4,5 m), în cadranul III, S5 şi S6 (10 x 6 m) şi în cadranul IV, S7 (12 x 6 m) şi S8 (12 x 4,5 m). Între aceste suprafeţe au fost lăsaţi martori de 0,60 m, doi martori principali pe axele N - S şi E - V, precum şi patru martori intermediari. Toate suprafeţele au orientarea E - V, adâncimea medie de săpare fiind de 2,25 m, iar cea maximă de 3,5 m. În cele două suprafeţe din cadranul I au fost surprinse trei morminte de incineraţie M1, M8 şi M5, trei de inhumaţie şi cinci complexe (Cp1-5) din sec. al XIX-lea, datate cu material ceramic, metal şi o monedă de o copeică de la 1852. Cadranul II a fost cercetat prin suprafeţele S3 şi S4, unde s-au descoperit trei morminte de inhumaţie M4, M6 şi M10, continuarea mormântului de incineraţie M5, două gropi, cu material arheologic de factură romană, probabil gropi de jaf, precum şi un complex(Cp6) tot de epocă romană, în nord-estul suprafeţei S4. Aceasta face parte din tumulul dinspre NE (T3), care este circular, cu un diametru de aproximativ 50 m şi o înălţime de cca. 2 m. Suprafeţele S5 şi S6, din cadranul III, au mai puţine complexe arheologice, în ele fiind surprinse două morminte de inhumaţie, o groapă şi un complex de epocă romană(Cp7), situat în colţul de SV al S5, făcând parte probabil din tumulul(T2) aplatizat, de la vestul lui T1. Acesta este circular, cu un diametru de cca. 25 m, o înălţime de 0,50 m şi a fost decupat în partea sa sudică de amenajarea unui gard. În cadranul IV au fost cercetate suprafeţele S7 şi S8 care au fost relativ sărace în material şi complexe arheologice. În S8 nu au fost surprinse decât două gropi în profilele de N şi V. În S7 a fost surprinsă o groapă, probabil de jaf, precum şi mormântul principal, M7, mormânt de incineraţie. Stratigrafia tumulului este asemănătoare în toate suprafeţele. Stratul vegetal, gros de 0,10 - 0,25 m, este urmat de un strat format dintr-un pământ galben purtat, cu grosimi de 0,50 - 0,20 m, afectat de lucrările agricole. Stratul următor era constituit din pământ negru granulos, de cca. 0,40 - 0,50 m grosime, ce suprapunea un strat de loess cu concreţiuni calcaroase, foarte dur, gros de 0,30m. Sub acest nivel a apărut solul viu, steril din punct de vedere arheologic, la adâncimi variind între -1,40 -1,60 m. M1 - mormânt de incineraţie, groapă rectangulară, arsă puternic, dimensiuni 2,40 x 1,40 m, orientare E - V. Urme de oase calcinate, cărbune şi cenuşă. Inventar: fragmente ceramice(cană trilobată), metal, fragment fibulă. M2 - mormânt de inhumaţie, groapă rectangulară, s-a conturat încă de la -0,40 m, unde a apărut un sol galben în stratul de negru granulos, dimensiuni 2,20 x 1,40 m, orientare SV-NE. Stratul de galben s-a păstrat până la adâncimea de -1,40 m, constituind un fel de capac al mormântului. La această adâncime a apărut conturul negru al gropii mormântului, în stratul de galben granulos. De la acest nivel groapa mormântului este săpată încă 2 m. Defunctul a fost depus în sicriu, pe un pod de lemn, după pragul de lut, lat de 0,1-0,2 m, găsit la 1 m mai sus de baza gropii, şi urmele de lemn din profilul gropii. Scheletul, de copil, este prost conservat. Inventar: lemn de la sicriu, fragmente ceramice, cuie, monedă prost conservată. M3 - mormânt de inhumaţie, groapă rectangulară, s-a conturat încă de la -0,40 m, la fel ca M2, dimensiuni 1,90 x 1,40m, orientare SV-NE. La -1,40 m a apărut conturul negru al gropii mormântului, în stratul de galben granulos. De la acest nivel groapa mormântului este săpată încă 1,80 m. Nu prezintă urmele unui eventual prag, s-au păstrat puţine fragmente de oase, probabil tot un copil. Inventar: lemn de la sicriu, fragmente ceramice, cuie. M4 - mormânt de inhumaţie, groapă rectangulară, s-a conturat încă de la -0,80 m, unde a apărut un sol galben în stratul de negru granulos, dimensiuni 1,5 x 1,30 m, orientare N - S. Groapa mormântului se adânceşte până la -2,20 m. Au fost recuperate câteva fragmente de oase umane. Inventar: fragmente ceramice şi câteva cuie. M5 - mormânt de incineraţie, groapă rectangulară, arsă puternic, dimensiuni 2,40/1,5m, orientare N - S. Acest mormânt este de tipul cu treaptă. Aceasta este de 0,2-0,3 m şi apare la adâncimea de 0,5 m faţă de partea superioară a mormântului. De la această treaptă până la bază, mormântul se mai adânceşte cu încă 0,5 m. În acest mormânt au fost găsite urme de oase calcinate, cărbune şi cenuşă. Inventar: fragmente ceramice de la două căni trilobate, cuie şi ţinte din metal. M6 - mormânt de inhumaţie, groapă rectangulară, s-a conturat încă de la -0,40 m, unde a apărut un sol galben în stratul de negru granulos, dimensiuni 2 x 1,30 m, orientare N - S. Groapa mormântului se adânceşte până la -1,40 m. Lipsă schelet. Inventar: fragmente ceramice de la o amforă. M7 - mormânt de incineraţie, mormântul principal. Groapa este rectangulară, arsă puternic, dimensiuni 3 x 1,60m, orientare NE-SV. Acest mormânt este de tipul cu treaptă. Aceasta este de 0,2-0,3 m şi apare la adâncimea de 0,5 m faţă de partea superioară a mormântului. De la această treaptă până la bază, mormântul se mai adânceşte cu încă 0,4 m. În acest mormânt au fost găsite multe urme de oase calcinate, cărbune şi cenuşă. Inventar: puţine fragmente ceramice şi bucăţi de metal şi cuie. M8 - mormânt de incineraţie, groapă rectangulară, arsă puternic, dimensiuni 2,60 x 1 m, orientare E - V. Urme de oase calcinate, cărbune şi cenuşă. Inventar: fragmente ceramice(cană trilobată) şi de metal. M9 - mormânt de inhumaţie, groapă rectangulară, s-a conturat încă de la -0,40 m, unde a apărut un sol galben în stratul de negru granulos, dimensiuni 1,80 x 1 m, orientare NE-SV. Groapa mormântului se adânceşte până la -1 m. Lipsă schelet. Inventar: câteva fragmente ceramice. M10 - mormânt de inhumaţie, groapă rectangulară, s-a conturat la -0,80 m, unde a apărut un sol galben în stratul de negru granulos, dimensiuni 1,2 x 0,90 m, orientare NV-SE. Groapa mormântului se adânceşte până la -1,60 m. Schelet de adolescent, prost conservat. Inventar: două căni trilobate, o căniţă, o monedă, trei mărgele şi cuie. M11 - mormânt de inhumaţie, groapă rectangulară, s-a conturat la -1 m, unde a apărut un contur negru în stratul de galben cu concreţiuni calcaroase, dimensiuni 1,60 x 0,80 m, orientare NV-SE. Groapa mormântului se adânceşte până la -1,30 m. Schelet de adolescent, relativ bine conservat. Urme de la sicriu. Inventar: două căni trilobate, la cap şi o căniţă între membrele inferioare, două monede, una întreagă se afla în gură, iar cealaltă, ruptă, în partea dreaptă a craniului. Au mai fost prelevate fragmente de lemn şi cuie de la sicriu. M12 - mormânt de inhumaţie, groapă rectangulară, s-a conturat la -1 m, unde a apărut un contur negru în stratul de galben cu concreţiuni calcaroase, dimensiuni 2,50 x 1 m, orientare NV-SE. Groapa mormântului se adânceşte până la -1,50 m, faţă de partea superioară. S-au găsit doar două oase de la membrele inferioare şi resturi de cărbune. Inventar: câteva fragmente ceramice. În suprafeţele cercetate au fost surprinse şi patru gropi ce porneau din stratul negru granulos şi aveau cam aceleaşi dimensiuni, 0,70 m. Toate cele patru gropi au apărut la 0,60-0,80 m şi se adâncesc până la -1,20 m, din ele recoltându-se puţine fragmente ceramice şi metal. Posibil să fie vorba de gropi de jaf, având în vedere faptul că ele se găsesc în apropierea unor morminte. Au fost surprinse şi şapte complexe de locuire, patru în S1, pe latura sudică, unul în S2, în capătul estic, unul în extremitatea de NE a S4, şi ultimul în extremitatea de SV a S5. Ultimele două au forma unor arce de cerc, şi credem că fac parte din tumulul 2 situat la N de T1, şi din tumulul 3, situat la V de T1. În aceste două complexe, care apar la 0,60, faţă de profilul de E, respectiv de V, au fost găsite fragmente ceramice ce provin de la amfore romane datate în sec. II-III p.Chr. Celelalte cinci complexe sunt rezultatul unor locuiri sezoniere, probabil în sec. al XIX-lea, aşa cum pare să ne indice materialul ceramic, câteva obiecte din metal şi o monedă de o copeică de la 1852. Întreg materialul arheologic recoltat din morminte, ceramică, metal, monede se prezintă unitar din punct de vedere cronologic şi tipologic. El se încadrează în sec. II-III p.Chr. şi este în întregime de factură romană. Ceramica este de bună calitate, iar ca forme apar cănile cu gura trilobată, mici căniţe, amfore piriforme de culoare roşie. Cercetarea preventivă derulată în situl Tirighina-Necropola tumulară romană, Galaţi, judeţul Galaţi, a dus la descoperirea a 12 morminte, 4 de incineraţie şi opt de inhumaţie. Ele se încadrează în riturile funerare specifice în Imperiul roman la începutul mileniului unu. Necropola deservea cu siguranţă aşezarea civilă romană aflată la 200-300 m distanţă spre S.

English Abstract:

The preventive excavation undertook in the "Tirighina - Roman Tumular Necropolis" unearthed 12 graves in the tumulus T1, which was fully excavated. There are 4 cremation and 8 inhumation graves, the main grave being a cremation one. All the graves are chronologically placed between the 2nd and the 3rd centuries AD and are specific to the funeral rites performed in The Roman Empire in that period.

Note Bibliografice:

1. V. Pârvan, Castrul de la Poiana şi drumul roman prin Moldova de Jos, în A.A.R., tom XXXVL.


2. Brudiu Mihalache, Lumea de sub tumulii din sudul Moldovei. De la indo-europeni la turanicii târzii. Mărturii arheologice, Galaţi 2003, p. 117;
3. Ion T Dragomir, Descoperirea fortuită a unui mormânt tumular de incineraţie în apropierea castrului de la Tirghina-Bărboşi, Pontica 24, 1991, p. 237-247;

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO