Geangoeşti | Comuna: Dragomireşti | Judeţ: Dâmboviţa | Punct: Hulă | Anul: 2015
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Cârstina | Ovidiu | responsabil | Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
| Ilie | Ana | participant | Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
| Olteanu | Gheorghe | participant | Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
Raport:
În anul 2015 a fost demarat un proiect de cercetare sistematică în jurul sitului de la Geangoeşti Hulă: Cercetări arheologice în bazinul superior al râului Dâmboviţa: situl Geangoeşti- Hulă, cu finanţare din partea Consiliului Judeţean Dâmboviţa. Cu o durată de trei ani (2015-2017), are drept scop dezvoltarea cunoaşterii culturii Gumelniţa în zona de Subcarpaţi prin abordarea de manieră integrată, interdisciplinară a ansamblului de locuire de la Geangoeşti- Hulă şi îmbogăţirea colecţiilor muzeale.
Obiectivele specifice proiectului sunt întelegerea tipului de aşezare umană amplasată în lunca Dâmboviţei în contextul reţelei de locuire în care se află, dar şi obţinerea de informaţii despre configurarea planimetrică a aşezării şi evoluţia sa în timp. La nivel zonal ne propunem definirea formei de organizare socială a comunităţilor de pe valea superioară a râului Dâmboviţa, prin investigarea sitului de tip tell şi a zonei înconjurătoare. Cealată componentă este direcţionată pe studiul aşezării şi vizează identificarea tipurilor de structuri ocupaţionale, structura configuratională a aşezării, evoluţia în timp a sitului, identificarea prin studiul artefactelor şi ecofactelor a modalităţilor de diferenţiere socială.
Situl este situat la baza terasei râului Dâmboviţa, la cca. 0,800 km E de capătul de N al satului Geangoeşti şi la cca. 2 km nord, în linie dreaptă, de râul Dâmboviţa, în luncă, într-o zonă de contact dintre Piemontului Cândeşti şi Câmpia Târgoviştei, formată de Albia Majoră a râului.
Acesta era foarte probabil amplasat într-o zonă umedă; actualmente, în imediata apropiere a sitului, în zona de sud, se pot observa nisipuri şi pietrişuri, urme ale unui meandru fosil al râului, iar în cea nord-vestică este o zonă mlăştinoasă (Figura 1).
Situl a fost sondat încă din anul 1960, dar rezultatele cercetărilor au rămas, foarte multă vreme, inedite şi sunt, în bună parte, nevalorificabile.
Aşezarea are cca. 2000 mp, din care a fost deschisă, în campania din anul 1960, o suprafaţă de cca. 625 mp, în zona centrală. A fost trasată o secţiune magistrală S. I - S. Ia (de 64x2 m) apoi, de-o parte şi de alta a şanţului stratigrafic, în jumătatea de NV, S. II (de 16x2 m) şi S III (de 16x2 m), iar în jumătatea de SE, S. IV + Supraf. A (14x4 m) şi Supraf B (8x2 m), dar fără a se ajunge la paleosol pe toată suprafaţa, ci doar în şanţul de control stratigrafic.
Este un tell de perioadă eneolitică, cu mai multe niveluri arheologice şi materiale tipice culturii Gumelniţa, fazele A2 şi B1, posibil locuit şi în perioada eneoliticului târziu. În nivelul gumelniţean superior au fost identificate două locuinţe de suprafaţă, incendiate, materialele ceramice permitând atribuirea lor etapei Gumelniţa B1. Se presupune că situl ar fi fost fortificat cu şanţ şi val de apărare (G. Mihăiescu Gabriel, A. Ilie 2003-2004; A. Ilie 2007).
Situl a oferit din punct de vedere al artefactelor descoperiri extraordinare pentru cultura Gumelniţa, cum este vasul antropo- zoomorf de la Geangoeşti (A: Ilie, F. Dumitru 2008), sau ansambluri excepţionale prin număr şi calitate pieselor, cum este cazul pieselor din cupru (A. Ilie, I. Neaga 2010), figurinelor zoomorfe (A. Ilie, F. Dumitru 2014), chiar şi o parte a figurinelor antropomorfe etc. De asemenea, de aici provin piese cu caracter de unicat, cum este sceptul din piatră cu faţă umană (A. Ilie 2012).
Zona nu este cercetată din punct de vedere arheologic, în Repertoriul Arheologic al Judeţului Dâmboviţa (Gh. Olteanu 2002, pp.123-128) nefiind precizate alte situri neo-eneolitice sau de altă perioadă, pre- şi protoistorică, pe o rază de 5 km.
În campania anului 2015 ne-am propus evaluarea sitului în vederea obţinerii de date despre amploarea stratigrafică a tell-ului; despre gradul de conservare a structurilor antropice, dar şi despre dimensiunea intervenţiilor umane moderne care ar putea afecta calitatea informaţiilor istorice. Un al doilea obiectiv a fost organizarea de cercetări de teren în zonă pentru identificarea la suprafaţă a eventualelor altor urme de locuire umană pre- şi protoistorice sau medievale, obiectiv care nu a putut fi îndeplinit şi a fost reportat pentru anul 2016.
În vederea atingerii obiectivelor propuse pentru acest an, cercetarea arheologică s-a desfăşurat în două etape.
În vară au fost efectuate investigaţii non-invazive care să ofere o primă (re)evaluare a potenţialului arheologic al sitului. Au fost efectuate măsurători geodezice şi cercetări geofizice care au permis obţinerea unor date preliminare despre dimensiunea şi natura structurilor din aşezarea tell, fiind revelate structura de delimitare a aşezării şi urmele unor locuinţe incendiate, şi au determinat identificarea a numeroase anomalii geofizice de tip perturbări şi gropi, unele atribuite cercetărilor din anul 1960 (Figura 2). Rezultatele acestor studii interdisciplinare au fost deja publicate (D. Micle, A. Stavilă 2014).
O a doua etapă, de control stratigrafic, a fost demarată pe 5.10.2015. Deşi campania a durat pana pe 18.11.2015, condiţiile meteorologice nefavorabile şi restrângerile financiare şi de altă natură au făcut ca activitatea pe şantier şi/sau în zonă să fie de 12 zile.
A fost deschisă o secţiune de 4,00 x 4,00 m, în zona centrală a sitului, scopul fiind acela de interceptare a secţiunilor de control stratigrafic practicate în anul 1960, golirea acestora şi obţinerea unei secvenţe complete a stratigrafiei arheologice caracteristice sitului de la Geangoeşti. A fost golit manual caroul 1 şi parţial caroul 2 a S.IA/1960 şi, probabil, capătul estic a S.IV/1960.
A fost întocmită documentaţia de şantier, fiind înregistrate 55 fişe stratigrafice şi 15 fişe de complex, completată de cea fotografică şi cea grafică.
Tell-ul prezintă un depozit stratigrafic antropic de cca. 2,05 m -2,15 m, în condiţiile în care, conform profilelor morfologice longitudinale ale sitului, grindul/paleosolul s-ar afla la adâncimea de -1,80 m (D. Micle, A. Stavilă, 2014, fig. 5 ).
Dacă până la adâncimea de 0,70-1,00 m situl comportă numeroase perturbări antropice sau degradări pedogenetice, de la această adâncime stratigrafia prezintă un grad ridicat de conservare, fiind înregistrate mai multe niveluri antropice, distrugeri de locuinţe neincendiate sau locuiri exterioare (Figura 3).
Am remarca faptul că, în ciuda numeroaselor perturbări posterioare perioadei eneolitice, în suprafaţa deschisă în anul 2015, de cca. 16 mp sau în umplutura şanţului trasat de G. Mihăiescu şi R. Gioglovan în anul 1960, nu au fost identificate decât materiale aparţinând culturii Gumelniţa. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Bibliografie: