Gherghiţa | Judeţ: Prahova | Punct: Grădina lui Dumitrache Gheorghe | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
4719
Anul cercetarii:
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Evul Mediu;
Categorie:
Civil; Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Amenajare/construcţie;
Cod RAN:
| 133438.01 |
Județ:
Prahova
Unitate administrativă:
Gherghiţa
Localitate:
Gherghiţa
Punct:
Grădina lui Dumitrache Gheorghe
Localizare:
| 133438.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Grigore | Nina | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Peneş | Marinela | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Olteanu | Ştefan | responsabil | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
Raport:
Cercetările arheologice sistematice desfăşurate în luna august 2011 în comuna Gherghiţa punctul „Şcoală", pe teren public, în curtea şcolii generale din comuna Gherghiţa, judeţul Prahova, în zona adiacentă investigaţiilor din anii anteriori, au avut ca scop urmărirea construcţiei din piatră din secolul al XVI-lea, ridicată în deceniul al 6-lea al secolului, respectiv, pe timpul domniei lui Pătraşcu cel Bun 1553-1558, voievodul Ţării Româneşti şi tatăl lui Mihai Viteazul, servind drept SCAUN DE JUDECATĂ jurisdicţională şi administrativă a oraşului medieval Gherghiţa.
Pentru a urmări acest obiectiv, s-au trasat secţiunile nr. 16 orientată N-S, lung. 8 m, lăţime. 2 m, secţiunea nr. 17 orientată E-V lung. 6 m, lăţime 2 m, caseta nr. 4 orientată Est-Vest lung. 6 m, lăţime. 2 m.
În aceste secţiuni şi caseta deschisă în vara acestui an au fost cercetate două locuinţe folosind cărămida ca material de construcţie, aparţinând epocii lui Pătraşcu Vodă, peste care s-au suprapus, parţial, noi construcţii din timpul lui Mihai Viteazul, 1596, cu prilejul construirii reşedinţei domneşti; s-au descoperit două baze ale unor coloane existente în faţa fundaţiilor reşedinţei voievodului Mihai Viteazul şi cercetate în campaniile anterioare. Bazele acestor două coloane cu adâncimea de 0,50 m au fost realizate din mortar compact, de formă patrulateră, aproximativ 60 cm latura. La nivelul de călcare medieval pe aceste baze sau construit din cărămidă legată cu mortar coloanele respective din care s-au păstrat unele resturi doar pe o lăţime de 10-15 cm. Restul cărămizilor din coloane au fost luate la finele domniei lui Mihai Viteazul şi folosite ca material de construcţie de către sătenii din Gherghiţa.
S-a constat că aceste două baze de coloane au fost construite la cca 3 m faţă de latura nordică a reşedinţei lui Mihai Viteazul.
Distanţa dintre cele două baze de coloane măsoară 3,55 m.
Aceste consideraţii ne fac să presupunem că cele două coloane constituiau poarta de intrare în reşedinţa „scaunul" lui Mihai Viteazul de la Gherghiţa. Din păcate nu cunoaştem şi n-avem elementele constructive acestor coloane care, cu siguranţă, permiteau accesul în reşedinţă.
Şi de această dată au ieşit la iveală prezenţa unor morminte (sub fundaţiile amintite) în această arie cercetată, morminte datate cu monedă din prima jumătate a sec. al XVI-lea şi pe bază stratigrafică atât înainte de mijlocul secolului al XVI-lea cât şi în intervalul dintre domnia lui Mircea Ciobanu (a doua domnie, 1553-1554) şi Mihai Viteazul, spaţiul respectiv a fost folosit, în continuare, ca necropolă. Acest lucru ne face să considerăm că actuala biserică din 1705 construită de Preda Căpitanul, a fost ridicată pe structurile constructive ale unei biserici anterioare anului 1705.
Şi în această campanie au fost scoase la suprafaţă numeroase fragmente ceramice smălţuite cu decor aparţinând unui mediu urban al aşezării de la Gherghiţa, unul dintre cele mai importante oraşe ale Ţării Româneşti din secolele al XV- lea - al XVII-lea. [Nina Grigore] ... Vezi mai mult Vezi mai puțin