Sector grind Campania din 1996 a continuat să exploateze situaţia creată prin deschiderea S.1/1994, care a surprins un şir de locuinţe. Astfel, S.1 a fost extins cu 10 m spre N, precizându-se latura nordică a L.1 (v. planul anexat). A fost lucrată S.3, proiectată ca racord stratigrafic între S.1 şi S.2, precizându-se colţul de NE al L.3 (redenumită L.3A), şi, în prelungirea acesteia, având aceeaşi orientare..., L.3B. Locuinţele 1-4 sunt locuinţe de suprafaţă, amenajate pe un pat de lut, cu 5-6 refaceri de-a lungul secolelor XVI-XVII, aproximativ pe acelaşi loc şi cu aceeaşi orientare; refacerile, presupunând iniţial o nivelare, au distrus cel mai adesea structurile constructive ale amenajărilor anterioare (cu excepţia fundamentului de lut, din care mai rămân urme, mai mult sau mai puţin consistente), cazurile când limita locuinţei poate fi surprinsă cu mare precizie fiind relativ rare. Astfel, la limita dintre L.3A şi L.3B nu a fost surprins cu certitudine decât un singur perete despărţitor, ceea ce ar putea sugera că avem o singură locuinţă, cu două încăperi mari. Ideea că de fapt avem de aface cu structuri de locuire definite prin perechi de locuinţe a fost sugerată, cu mai multă claritate, de situaţia apărută la L.5, aflată la extremitatea sudică a cartierului. Aceasta era o locuinţă cu pivniţă (adâncă de 0,8 m., sub nivelul de călcare, deci cu parter înalt), cu dublă structură de lemn şi umplutură de chirpic, realizând un perete gros aproape 0,5 m, o construcţie solidă, deci, care a funcţionat tot secolul al XVI-lea. Pentru degajarea completă a locuinţei a fost practicată o casetă de 7x3 m, la V de S.1. La colţul de SV, pe latura lungă, era amenajat gârliciul - o rampă de lut, în timp ce pe centrul laturii şi la colţul opus gârliciului se găseau două gropi de provizii de plan rotund, cu diametrul de 1,25 m, cu profil ovoid. Dimensiunile în plan ale L.5 sunt 7,9 m latura E-V (7 m la interior) şi 5,35 (4,15) m pe latura N-S. Structura de sprijin sugerează un acoperiş în două ape, cu o împărţire a spaţiului în trei încăperi (v. planul). La extremitatea de V a casetei a apărut o nouă locuinţă (L.5B), cu planul în prelungirea L.5(A), realizată însă din cărămidă (26x18,5x5 cm, cu oscilaţii), grosimea peretelui (0,5 m) fiind constituită dintr-o cărămidă pe lungime, una pe lăţime şi mortar. Fundaţia peretelui de E al L.5B a alunecat în pivniţa L.5A, fiind găsită cu o înclinaţie de 40 de grade; faptul a făcut imposibilă studierea sistemului de sprijin al peretelui de V al L.5A. Peretele de N al L5B. a rabatat spre interior, peste podeaua de cărămidă legată cu lut, "sigilând" conţinutul, inclusiv o pisică. Toate circumstanţele pledează pentru un sfârşit brutal şi fulgerător, probabil un cutremur (care a provocat şi un incendiu, rămăşiţele L.5A fiind incendiate). Evident, amândouă locuinţele au pierit în acelaşi timp. Deşi este prea devreme pentru aprecieri de ansamblu, modulul spaţial al cartierului în cercetare pare să fie cel al caselor-perechi, ceea ce presupune o grădină spre uliţă, cât şi o piaţetă în faţa bisericii. Sector grind 2 A fost continuată cercetarea necropolei nr. 5, care însumează 1350 de morminte. Au fost trasate două secţiuni 40x2 m., paralele cu secţiunile anterioare, având ca scop delimitarea suprafeţei cimitirului spre nord şi identificarea urmelor bisericii, distrusă din vechime. Au fost cercetate 100 morminte, al căror inventar este compus din podoabe şi monede. Au fost observate spaţii libere între grupurile de morminte, precum şi faptul că există foarte puţine suprapuneri de morminte, ceea ce poate conduce la ideea că ne aflam spre limita de nord a acestei mari necropole. Sector grind 6 A fost continuată cercetarea în scopul obţinerii informaţiilor cu privire la dispunerea locuinţelor. Menţionăm că pe grindul 6 au fost descoperite obiective de deosebită importanţă: casa cu pivniţă de piatră, biserica şi necropola nr. 1, ateliere, construcţia cu contraforturi, cu destinaţie comercială. Au fost trasate două secţiuni S II (40x2 m) S III (20 x2 m.) în care au fost surprinse urmele a 9 locuinţe de suprafaţă, 11 gropi menajere şi trei morminte. Locuinţele au avut două sau trei refaceri ale podelelor, sesizabile statigrafic. Din locuinţa I, cu dimensiunile de 4x6 m. s-a păstrat podeaua care se prezintă sub forma unei platforme de lut bătătorit, cu o grosime de 0,10-0,20 m, pe suprafaţa căreia au fost găsite mai multe bucăţi de chirpic ars, ceea ce ne face să presupunem că locuinţa a fost incendiată (pe podeaua locuinţei a fost găsit şi un schelet de pisică). Interesant este sistemul de construcţie al locuinţei: colţurile locuinţei erau aşezate pe 4 pietre, peste care se aşezau bârnele - talpă. În interiorul locuinţei au fost cercetate urmele unei instalaţii de încălzit (sobă) în colţul de S-V al locuinţei, decorată cu plăci decorative care-l reprezentau pe Sf. Gheorghe. De asemenea, au fost cercetate resturile unei vetre, plasată aproximativ în centrul locuinţei, cu diametrul de 1 m, de pe suprafaţa căreia a fost recoltată o monedă de argint, probabil o accea de la jumătatea secolului al XVI lea, care datează şi locuinţa în aceeaşi perioadă. A fost cercetată a două încăpere a locuinţei, sau mai degrabă o anexă, cu dimensiunile de 2x2 m, de pe suprafaţa căreia s-a recoltat o cantitate apreciabilă de material osos şi fragmente ceramice. Morminte: M.1, S.II, -0,50 m. a fost cercetat un schelet de copil, 1 an, cu orientare E-V. M.2, S.III, adult, orientat E-V, a fost găsit sub podeaua locuinţei 3, având ca inventar o monedă de argint. M. 3, S.III, copil,orientat N-S, distrus parţial de lucrările agricole. Inventarul este format din ceramică: farfurii smălţuite, ulcioare, vase - borcan, ceramică de import (Iznik), fragmente de cuţite, plachiuri de încălţăminte, cuie, trei turte de bronz, două lingouri de bronz recoltate din locuinţa III.