Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Alexandrescu | Emilian | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti | |
Păunescu | Alexandru | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Şantierul Giurgiu-Malu Roşu se află la 700 m, ENE de cartierul Oinac, o periferie a oraşului Giurgiu. În anul 1996 colectivul de cercetare de sub conducerea lui Alexandru Păunescu a fost format din Emilian Alexandrescu (I.A.B.) şi Traian Popa (Muzeul Judeţean Giurgiu). Finanţarea s-a făcut cu fonduri de la Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" din Bucureşti şi de la Muzeul Judeţean Giurgiu. Cercetările s-au... desfăşurat prin deschiderea unei noi suprafeţe (mai redusă din cauza fondurilor limitate), SIII/cas. A, 4 x 3 m, orientată SSV-NNE, la o distanţă de 2 m dincolo de latura nordică s SIII. Prin deschiderea acestei casete s-a urmărit prelungirea profilului transversal estic pentru evaluarea densităţii de locuire din platoul terasei şi regăsirea limitei nordice a aşezării aurignaciene. Metoda de înregistrare a materialului arheologic a fost aceeaşi ca şi în anii trecuţi, urmărindu-se recuperarea totală a obiectelor litice sau faunistice. Stratigrafia casetei A a SIII a fost umătoarea: - 0 - 0,50 m Depozitul vegetal cu foarte puţine descoperiri arheologice aparţinând perioadei Latène şi culturii Dridu. Nu s-au găsit complexe arheologice. - 0,50 - 1,20 m Depozitul de tranziţie ale cărui limite ca şi în anii trecuţi sunt greu de stabilit. La baza acestui depozit s-au găsit piese litice aurignaciene ce au fost atribuite stratului AII. - 1,20 - 2,50 m Depozitul loessoid cu nuanţe şi granulaţii diferite. În acest depozit se află stratul AI cu trei niveluri: - 1,20 - 1,70 m Depozit loessoid fin gălbui cu nuanţe alburii considerat steril din punct de vedere arheologic. - 1,70 - 1,90 m Depozit loessoid gălbui roşcat dschis, cu granulaţie mai mare. Conţine piese litice din nielul AIc, relativ rare, mai dense în partea sudică a casetei. - 1,90 - 2,00 m Depozit loessoid galben roşcat deschis cu granulaţie mare. Conţine piese litice din nivelul AIb. - 2,00 - 2,20 m Depozit loessoid gălbui roşcat deschis cu granulaţie mai mare. Conţine foarte rare piese litice aparţinând nivelului AIa. - 2,20 - 2,50 m Depozit loessoid gălbui roşcat închis la culoare cu slabe acumulări de carbonaţi steril din punct de vedere arheologic. Din punct de vedere tipologic piesele litice descoperite în anul 1996 se încadrează perfect în caracteristicile cunoscute ale industriei litice aurignaciene de la Giurgiu Malu Roşu (fragmente litice atipice, foarte puţine unelte). Spre deosebire de anii trecuţi numărul total de piese litice este mai redus (din ce în ce mai redus spre partea nordică a casetei) dovedind că ne aflăm la limita nordică a acestei extrem de întinse aşezări. Situaţia pe niveluri se prezintă în felul următor: - nivelul AII, 10 piese litice atipice dintre care 6 sunt spre latura sudică şi nici una spre latura nordică a casetei. - AIc, 51 piese litice dintre care un gratoar carenat din silex albăstrui şi o aşchie de dimensiuni mijlocii cu retuşe pe o latură. 32 de piese sunt descoperite în careurile dinspre latura sudică. - AIb, 24 piese litice dintre care un gratoar carenat. 14 se află plasate spre latura sudică a casetei. - nivelul AIa, 2 piese litice spre latura sudică. nu s-au descoperit resturi faunistice sau alte categorii de material arheologic şi nici ateliere de prelucrare a silexului, destul de numeroase în campaniile trecute. Săpăturilor arheologice din anul 1996 au permis atingerea limitei nordice a aşezătii şi au pus în evidenţă împrejurarea că (fapt consemnat şi în cazul SIII) pe podul terasei, mai bogate, sunt descoperirile din nivelurile AIb şi AIc spre deosebire de nivelul Aia mult mai bine reprezentat spre fruntea terasei. Un ultim aspect ce trebuie menţionat se referă la faptul că în stadiul actual al cercetărilor, datorită amplasamentului casetei A/SIII, am obţinut un profil transversal al terasei, de aproximativ 50 m, care a pus în evidenţă orizontalitatea straturilor geologice şi culturale. Dacă adăugăm şi existenţa unui profil longitudinal tot de 50 m, credem că stratigrafia aurignacianului, pusă astfel în evidenţă la Giurgiu-Malu Roşu, se va constitui în viitor ca un profil de referinţă pentru întreg