.
Hârşova | Judeţ: Constanţa | Punct: Tell | Anul: 2012
Anul:
2012
Epoca:
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz
Perioade:
Eneolitic
Categorie:
Civil;
Domestic
Tipuri de sit:
Tell
Județ:
Constanţa
Localitate:
Hârşova
Comuna:
Hârşova
Punct:
Tell
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Bălășescu Adrian Muzeul Naţional de Istorie a României
Bălăşescu Adrian Muzeul Naţional de Istorie a României
Cernău Ioan Muzeul Judeţean Ialomiţa
Cernea Cătălina Muzeul Judeţean Ialomiţa
Haită Constantin Muzeul Naţional de Istorie a României
Ilie Ana Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte
Mărgărit Monica Universitatea "Valahia", Târgovişte
Popovici Dragomir Nicolae responsabil Muzeul Naţional de Istorie a României
Radu Valentin Muzeul Naţional de Istorie a României
Randoin Bernard Ministère de la Culture et de la Communication, France
Cod RAN:
Raport:

Obiectivul general a constat în efectuarea unor cercetări arheologice complexe, pluridisciplinare, prin intermediul cărora să se poată obţine date suplimentare, privind definirea relaţiilor dintre diferitele categorii ale spaţiului social privilegiind tipurile de activităţi antropice. S-a avut în vedere şi continuarea cercetării începuturilor locuirilor umane în perioada de formare a tell-ului, cu scopul defini...rii caracteristicilor acestora dar şi/sau mai ales a înţelegerii proceselor istorice care le-au generat. În campania anului 2012 obiectivele cercetării au fost : - continuarea cercetărilor arheologice pluridisciplinare în Zona C, sectorul 20; - studierea relaţiilor spaţiale posibil a fi surprinse, în special studierea diferitelor categorii ale spaţiului social fie ele zone menajere, zone de pasaj, zone construite şi tipurile construcţiilor fie cele privind mediul prin coroborarea datelor arheologice, arheozoologice şi sedimentologice-micromorfologice; - obţinerea unor date suplimentare privind caracteristicilor spaţiului construit, amenajat, dar mai ales evoluţiile posibile observabile în principal prin intermediul succesiunilor stratigrafice; - studierea din punct de vedere arheozoologic (mamifere, pisces, aves), a datelor ce vor putea fi surprinse cu scopul determinării pe de o parte acaracteristicilor economiei animaliere, (ponderea diverselor specii fie ele vânate sau domestice, ponderea şi variaţiile acestora respectiv cele sezonaliere), a diferitelor tipuri de activităţi antropice şi nu în ultimul rând evidenţierea tuturor datelor de natură să contribuie la definirea mediului înconjurător şi a variaţiilor acestuia; - obţinerea şi analiza datelor oferite de eventualele descoperiri de resturi scheletice umane din punct de vedere arheologic şi antropologic; - înregistrarea contextuală a diferitelor categorii de piese (ceramică, utilaj litic, IMDA) conform concepţiei şi metodologiei utilizate la Hârşova; - Completarea Bazei de Date cu informaţiile de natură stratigrafică şi cu toate datele privind unităţile stratigrafice şi complexele cercetate în cursul campaniei. - Realizarea diagramelor stratigrafice aprincipalelor complexe arheologice cercetate în campania 2012. Săpătura a fost condusă conform concepţiei, metodologiei şi tehnicilor de cercetare formulate deja şi publicate (C.A. XI. t.1-1999). Analiza comparativă a datelor obţinute în cursul cercetărilor precedente de către D. Galbenu cu situaţiile surprinse în St. 20 a SC/pp a evidenţiat unele situaţii extrem de importante cu referinţă la procesul de formare a tell-ului. Astfel se poate avansa ipoteza (ce urmează a fi verificată în cursul campaniilor viitoare) conform căreia începutul locuirii antropice a avut iniţial forma unor nuclee izolate care au fost ulterior contopite pe măsură ce resturile locuirilor se aglomerau astfel extinzandu-se suprafaţa generală a tell-ului. Situaţia observată prezintă o excepţională importanţă în condiţiile în care acest proces istoric a fost abordat pentru întreg spaţiul sud-est european mai mult din perspectivă teoretică lipsind în general datele arheologice care să constituie un suport solid pentru discuţii, analize, generalizări şi crearea unor modele teoretice. Complexe arheologice cercetate Locuinţa 107 (SL 107) Locuinţa de suprafată, neincendiată, cercetată în campania 2012, SL 107, a fost ridicată în sistem paiantă (perete sudic), locuinţa nu a fost surprinsă în totalitate, la nord intrând în profilul magistral iar spre est şi sud-est era tăiată de limita de estică a SC-PP. În cursul cercetării a fost identificată o singură cameră, în cazul în care locuinţa era bicamerală cea de a doua cameră s-ar fi continuat spre est sau spre nord. Cu toate că au fost decoperiţi trei dintre pereţii locuinţei (C 2039, C 1083, C 2042=C 2052,) din păcate nu a fost surprinse suficiente elemente costructive care să indice cu exactitate unul din cel două axe posibile de orientare N-S sau E-V. Totodată lipsa unui şanţ de fundaţie pentru peretele de nord (C 2076) sugerează prezenţa unui perete intermediar caz în care SL 107 ar fi orientat pe un ax NS, totuşi aceasta afirmaţie rămâne la nivelul de ipoteză nefiind susţinută de alte argumente. Dimensiuni: N-S 6.2 m x E-V 5.6 m= 34.7 mp. (suprafaţă păstrată) SL. 107 a fost suprapusă de catre o serie de niveluri menajere peste care a fost construit SL 106 şi suprapune, la rândul ei un nivel de depuneri menajere care suprapune locuinţa incendiată SL 108. A fost afectată de o serie de complexe posterioare precum: C1090, C 1125 de asemenea zona de sud şi cea de est este secţionată de limita actuală a SC-PP, iar la nord întră în profilul magistral. SL. 107 a fost ridicată peste un pat de amenajare format din nivelarea US 20.077 (nivel de deşeuri menajere) Şanţuri de fundaţie: Vest –C 2053 (US 20.670, US 20.671) acesta este în fapt o mică alveolare în care a fost depusă grinda de lemn (tălpica) pe care va fi ridicat peretele C. 2052; Sud – C 2044 (US 20.630, US 20.631) nu pot fi specificate cu exactitate dimensiunuile şanţului, acesta având acelaşi amplasament şi tăind un alt şanţ de mari dimensiuni C 2049. Pereţi Pe latura de vest –(C 2052= C 2042) peretele a fost distrus din vechime păstrăndu-se în elevaţie doar pe alocuri. Lungimea totală aproximată pare să fi fost de 6.2 m iar cea păstrată este de 4 m. În elevaţie păstrându-se pe cca. 17 cm. Deoarece peretele este perturbat din vechime este greu de precizat sistemul constructiv ales în cazul acestuia. În caroul C1 la aprox. 0.3 m de profilul magistral a fost surprins un fragment de grindă de lemn, un alt fragment a fost descoperit pe aliniamentul peretelui la 1.2 m de profilul magistral. Deoarece nu un au fost observate gropi de ţăruşi este posibil ca C 2042 să fi fost ridicat pe o tălpică de lemn. Peretele de nord (C. 1083), pare să fi fost construit cu o structură uşoară care nu a necesitat existenţa unui şanţ de fundaţie Peretele de sud (C. 2039), a fost ridicat în sistem paiantă, dovadă în această privinţă fiind un şir de ţăruşi - 5 obsevaţi în momentul demontării. Distanţa dintre aceştia era de aproximativ 20 cm. Parea interioară a fost refăcută de mai multe ori. De asemenea trebuie menţionat că exteriorul peretelui s-a desprins din vechime, structura de lemn (ţăruşii) erau expuşi. S-a păstrat pe o lungime de 4.8 m având o lăţime păstrată de 0.24 m, lăţime totală aproximată fiind 0.4 m. S-a păstrat în elevaţie pe 0.4 m pe toată lungimea păstrată, cu excepţia zonei de est unde a fost tăiat de C 2012. Menţionăm că în interiorul peretelui la partea inferioară a fost descoperit un gratoir de silex. Podelele SL 107 reprezintă o succesiune de 9 podele şi refaceri parţiale cu nivelurile ocupaţionale aferente. De menţionat că prima podea se îngroaşă de la 1 cm în nord la 4 cm spre sud. În aceaşi perioadă, de utilizare a sa, la vest, pare să fi funcţionat o anexă a locuinţei, După abandonul locuinţei au fost practicate două săpături (C 2041 şi C 2043), puţin profunde, care au tăiat integral podelele 20.075. Este posibil să fie gropi pentru recuperare de material. Distrugerea SL 107 s-a produs în două faze importante, cu o succesiune rapidă între acestea. Faza I de distrugere este marcată de un nivel masiv de distrugere (US 20.074 şi US 20.160). Acest nivel acoperă integral suprafaţa cercetată SL 107. Faza a II-a de distrugere a SL 107 este marcat de US: 20.073 şi US 20.621. Acest nivel acoperă zona de est şi sud a suprafeţei cercetate. După realizarea diagramei stratigrafice s-a hotărât reunirea celor două momente pe baza faptului că între acestea nu se interpune nici un alt nivel, diferenţa dintre cele două fiind pusă pe seama materialului diferit folosit la realizarea pereţilor. Locuinţa 108 (SL 108) Locuinţa este suprapusă de un nivel de deşeuri menajere (US 20.077). Locuinţă de suprafată, incendiată, cercetată în campania 2012, SL 108 pe o suprafaţă foarte mică, aproxiativ 3 m² (carourile A1, B1), acesta deoarece la est este secţionată de limita actuală a SC-PP, iar la nord întră în profilul magistral. Incendierea a fost inegală din punct de vedere al intensităţii, în zona de vest (carou B1) chirpicul era ars la negru. Limitele superioare ale resturilor de pereţi (US 20.641) observate în caroul A1 erau pulrverulente acest fapt fiind explicat prin expunerea pereţilor la elemente şi la variaţii de temperatură ce au determinat această situaţie, chirpicul ars dezaregându-se. Distrugerea masivă (US 20.078) suprapune ceea ce pare a fi o nivelare prin aport de material (US 20.647). Sedimentul depus se diferenţiayă în mod clar de US-urile posterioare şi de cele anterioare prin faptul că este nears. În caroul A1 sub distrugere a fost observată o lentilă de stuf ars, acesta avea o grosime de aproximativ 7 mm. Sub demontarea nivelării (20.647) s-a ajuns pe un nivel nisipos ars la negru (20.648, 20.079) acesta nivel apre pe întreaga suprafaţă restantă a SL 108. La partea inferioară a acestuia au fost observate resturile unor podele aparţinând SL 108 cu o grosime de aproximativ 6 mm. Cu excepţia acestor podele nu au mai fost identificate elemente constructive in situu. De altfel limita de sud a SL 108 pare să fie rezultatul unor acţiuni de nivelare prin îndepărtare de material. Analiza comparativă a situaţiilor statistice a ceramicii provenind din SC/US În campania 2012 au fost descoperite şi analizate primar un număr total de 6.625 de fragmente ceramice cu o greutate totală de 114.401 grame. Analiza preliminară a permis conservarea criteriilor de discriminare utilizate în campaniile precedente respectiv categoriile de pastă fină, semifină şi grosieră. Chiar dacă din punct de vedere tehnologic această discriminare comportă unele dezavantaje, până în momentul în care se vor putea efectua studii speciale aprofundate credem că ea trebuie utilizată sub rezerva viitoarelor eventuale modificări. Remarcăm şi faptul că ceramica a fost descoperită în cadrul a 44 de unităţi stratigrafice ce corespund şi ele a trei categorii de activităţi antropice. Analiza lotului ceramic a fost structurată, în acest stadiu preliminar, pe aceste trei categorii de activităţi respectiv complexe arheologice cercetate în teren. Acestea sunt US-urile ocupaţionale exterioare, structurile construite de tipul locuinţelor şi complexele de tipul celor săpate (gropi de pari/bârne, şanţuri de fundaţie, etc.). Ceramică Fină (C. F.) În cazul primei categorii de pastă analizate, cea fină au fost descoperite 872 (13,1622% din totalul numărului de fragmente), cu o greutate totală de 5770 grame, respectiv 5,043% din totalul greutăţii fragmentelor ceramice. Dacă avem în vedere strucutra acestei categorii de fragmente în funcţie de contextul arheologic se poate constata că cele mai multe provin din US-urile ocupaţionale exterioare – 1363 fragmente cu o greutate de 4.375 grame. În interiorul celor două locuinţe cercetate au fost descoperite un număr de 115 fragmente cu o greutate de 817 grame iar din complexele săpate provin 73 de fragmente cu o greutate de 663 grame. Ceramica semifină (CSF) Numărul total e fragmente descoperite şi aparţinând acestei categorii este de 2290 (34,599% din totalul numărului de fragmente ceramice aparţinând celor trei categorii) ele având o greutate de 40.877 grame (35,731% din totalul greutăţii fragmentelor ceramice). In cazul US-urilor ocupaţionale exterioare numărul total de fragmente ceramice este de 1802 cu o greutate de 30.614. In cadrul structurilor de locuire (SL 107 si 108) au fost descoperite 225 fragmente cu o greutate de 5.401 grame iar în complexe (structurile sapate) a fost descoperit un numar de 188 de fragmente cu o greutate de 1.531 grame. Ceramica grosieră (CG) Categoria de pastă grosieră este reprezentată în cadrul lotului 2012 de un număr de 3464 fragmente (52,286% din totalul numărului de fragmente ceramice), cu o greutate de 67.754 (59,225% din totalul greutăţii fragmentelor ceramice studiate). Şi în acest caz se constată o pondere mare a fragmentelor ceramice provenite din nivelurile ocupaţionale exterioare respectiv un număr de 2.600 cu o greutate totală de 51.488 grame în timp ce din locuinţe au fost descoperite 433 fragmente cu o greutate de 8.067 grame iar în complexele săpate au fost descoperite un număr de 319 fragmente cu o greutate de 6.410 grame.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO