Industria materiilor dure animale Materialul arheologic aparţinând industriei materiilor dure animale, descoperit în campania 2017, este întru-totul special, deoarece conţine toate produsele şi subprodusele lanţului operator specifice unui atelier de debitaj al cornului de Cervus elaphus (Tabel 1). Astfel, am inventaria nu mai puţin de 49 de aşchii, provenind din ţesutul compact al cornului. Acestea sunt rest...uri de debitaj, rezultate din percuţie directă longitudinală (Fig. 1/a). Cele mai multe exemplare sunt desprinse transversal prin flexionare, percuţia (Fig. 1/b) fiind prezentă doar la 15 dintre ele. Se adaugă două raze (Fig. 1/c) şi un fragment de axă, prea scurte pentru a putea fi transformare în unelte, desprinse prin percuţie. Alte tipuri de resturi de debitaj constau în zona bazală a cornului căzut, segmentată prin percuţie (1 exemplar) de restul ramurii sau zona bazală a cornului provenind de la animale vânate, detaşată de pe craniu tot prin percuţie (3 exemplare) (Fig. 1/d). Aceste piese sunt extrem de importante deoarece dovedesc exploatarea ambelor tipuri de coarne: recoltate sau recuperate de la animale vânate. Suporturile sunt reprezentate de două fragmente de axă (Fig. 1/e) şi două raze. Au fost obţinute atât suporturi plate (2 exemplare), cât şi în volum (2 exemplare). Predomină percuţia, ca tehnică de debitaj, cu excepţia unui suport dintr-o rază, obţinut printr-o metodă de extracţie, ce a implicat dublul rainurage (Fig. 1/f), o metodă extrem de rar folosită în ansamblurile eneolitice, pentru acest tip de materie primă. Studiu materialului faunistic (moluşte, peşti, ţestoase şi păsări) În campania arheologică din anul 2017 s-au analizat materialele faunistice provenind din secţiunea SC/PP. Au fost studiate mai multe unităţi stratigrafice dintre care cele mai importante ca număr de resturi sunt 20263 (617), 20961 (1120) si 20976 (153). Materialul faunistic studiat a fost prelevat direct (1021 resturi) iar o parte a fost eşantionat şi cernut prin site de 4 mm (869). Au fost identificate în total 1890 resturi (Figura 1) provenind de la moluşte (58), peşti (1750), ţestoase (63) şi păsări (19). Moluşte S-au identificat 58 cochilii de moluşte. Dintre acestea cele mai numeroase (58) aparţin speciilor din genul Unio (U. pictorum, U tumidus, U. crassus) urmate de cele (3) ale scoicii de lac (Anodonta sp.) şi gasteropodului Viviparus sp. (Figura 1). Şi în acest eşantion frecvenţa valvelor de Unio crassus este crescută 32% din total moluşte. Aceste date confirmă rezultatele anterioare şi faptul că în acestă perioadă a locuirii scoica era consumată mai intens datorită preferinţelor alimentare sau chiar a abundenţei în mediu datorită caracteristicilor ecologice propice pentru dezvoltarea speciei U. crassus. Peşti În aceasta campanie au fost identificate 1750 resturi ce au aparţinut peştilor (Figura 1) din care 1165 (66,57%) au fost determinate. Dintre acestea 50,91% provin prin colectare directă iar 49,09% prin cernerea a 86 litri de sediment din US-rile cercetate. Speciile identificate sunt comune în Dunăre şi apele dulci: sturioni, ştiucă, crap, avat, batcă, roşioară, somn, biban şi şalău. Dintre speciile determinate somnul domină ca număr de resturi (456) fiind urmat de sturioni (204) şi de crap (184). O comparaţie între eşantioanele obţinute prin recoltare directă şi prin cernere de sediment ne arată suprareprezentarea somnului în eşantionul direct şi dominanţa cyprinidelor în eşantionul cernut (Figura 2). Descriere tehnică (nr. secţiuni, suprafeţe etc): SI/2009 (1 x 7 m) şi SC/pP (6,3 x 7 m) Suprafaţa cercetată (m2): 51 mp Instituţia deţinătoare a arhivei: Muzeu Naţional de Istorie a României